Prin profunda mea prezență EU SUNT, invoc acum Flacăra Violet. Eu cer ca FV să curgă acum prin chakra coroanei mele spre inima mea și să se răspândească în fiecare celulă și particulă a corpului meu fizic, mental, emoțional și spiritual. Cer ca toate gândurile, vorbele și faptele mele întunecate să fie transmutate în lumină, indiferent când le-am creat. Așa să fie! (în sprijinul cititorului)

Totalul afișărilor de pagină

duminică, 29 mai 2016

CELE 7 TREPTE DE LUMINÃ (II)

(continuare)

CELE 7 TIPURI DE INSTINCTE ANIMALICE

Ne referim aici la 7 tipuri de instincte animalice, corelate cu atributele divine din tabelul nr.1. Orice fel de instinct se poate înscrie într-unul dintre cele 7 tipuri din tabelul urmãtor. Omul, împãrtãsind încã multe caracteristici cu animalul superior, se va regãsi si el în descrierea de mai jos.
Nivel
Chakra
Tipuri de instincte ale animalelor superioare
7
Sahasrara
Instinct de conservare – fuga de pericolul mortii
6
Ajna
Curiozitate
5
Vishuddha
Selectia semenilor. Igiena
4
Anahata
Cãutarea plãcerii, evitarea durerii
3
Manipura
Independentã, putere, vointã personalã
2
Svadisthana
Socializare. Sexualitate
1
Muladhara
Regenerare trupeascã – prin hranã, odihnã
Tabelul nr.2 - Cele 7 tipuri de instincte ale animalelor

1.Regenerarea trupeascã (prin hranã sau odihnã) înlocuieste particulele de energie subtilã uzate cu altele noi, vitale, regenerante. Prin actul regenerãrii, fiinta se transformã. Adãpostul este locul de preferintã pentru odihna sãnãtoasã.

2.Socializarea si sexualitatea sunt douã aspecte ale instinctului de pãstrare a Vietii speciei. Rolul sexualitãtii în perpetuarea vietii este clar. Socializarea este deseori necesarã chiar supravietuirii fizice, prin actiunea colectivã sincronizatã (în turmã, roi, musuroi, cârd, familii etc), dar mai ales pentru transmiterea anumitor obiceiuri specifice speciei respective, altfel decât pe cale geneticã. Materialul genetic evolueazã lent, iar odatã mutatia produsã, rãmâne neschimbatã foarte mult timp. În schimb, transmiterea directã, de la ins la ins, are avantajul cã este usor adaptabilã conditiilor de trai, putându-se modifica chiar de la o generatia la alta. Prin socializare, la unele animale apar si sentimente superioare în relatiile cu semenii, prefigurând aparitia omului.                                                               
3.Instinctul de putere si independentã, mai ales la animalele superioare, naste si afirmã Ego-ul, iesirea psihologicã din turmã. Individul va fi un lider în cadrul turmei sau se va separa complet în solitudine.                                                                        
4.Cãutarea plãcerii si evitarea suferintei este o urmare a dorintei intrinseci de fericire a oricãrei fiinte vii. Este un principiu care guverneazã evolutia psihicului animal, care si-a lãsat amprenta adânc si în inconstientul uman. Dupã psihologia behavioristã, chiar si învãtarea se supune acestui principiu biologist; totusi, în cazul omului, mai intrã în functiune si alte mecanisme motivaționale.                                                                       
5.Selectivitatea desemneazã atât stabilirea intuitivã a compatibilitãtii între semeni, cât si igiena personalã (eliminarea particulelor de vibratie joasã, diferite fatã de vibratia proprie). Ambele sunt aspecte practice ale principiului rezonantei vibratorii. În privinta igienei, este evident instinctul oricãrui animal de a nu dormi unde si-a fãcut nevoile, precum si curãtarea individualã sau reciprocã (în cazul animalelor superioare), adicã dorinta de puritate.                                             
 6.Pare "curios" sã mentionãm curiozitatea ca instinct? De fapt, ea este tendința înnãscutã a animalelor superioare de a explora mediul si propriile potentialitãti ale organismului. Fãrã curiozitate, nici un progres nu ar fi posibil în regnul animal. Curiozitatea desemneazã tendinta animalelor de a explora, care astfel se diferentiazã net de plante. S-ar putea crede cã doar nevoia de hranã le-ar face pe animale sã se miste neîncetat de colo-colo. Dar, priviti joaca puilor de animale superioare! Cât sunt de curiosi! Nimic nu-i obligã la asta, au tot ce îsi doresc de la pãrinti, care nu-i forteazã la nimic. Au deja curiozitatea în sânge..                                                                                       
7. Instinctul de conservare este primul si cel mai important instinct. Este dorinta de a exista, pur si simplu, ca o proiectie a Existentei absolute. Acestea sunt 7 tipuri diferite de instincte, ireductibile unul la altul, dar care în realitate actioneazã împreunã, sinergic, interactionând, manifestându-se unul prin altul etc. Am gãsit si o anumitã subordonare: instinctele superioare le pot genera sau influenta pe cele inferioare, nu si invers! De exemplu, curiozitatea poate împinge spre independentã. Selectivitatea poate determina socializarea animalelor asemãnãtoare. Instinctul de conservare duce si la nevoia de regenerare trupeascã. Principiul plãcerii face posibilã realizarea altor instincte, fiind rãsplata lor.    

CELE 7 PERECHI DE TENDINTE PRINCIPALE LA CARE ESTE SUPUS OMUL
Vom continua cu analiza comparativã a instinctelor animalice cu cele 7 perechi de tendinte (nu le vom mai spune "instincte") ce îsi disputã întâietatea asupra influentãrii omului. Sunt noi valente ale vechilor instincte, specifice nivelului uman. Apare însã un element distinct, si anume influenta unor forte opuse, antagonice, pe fiecare nivel în parte. Subliniem astfel conflictul interior existent în firea oricãrui om nãscut pe aceastã planetã: lupta dintre fortele binelui si cele ale rãului.
Tendintele dezvoltate din instinctele naturale sunt cele sattv-ice (divine), înnãscute, iar cele care li se opun sunt cele tama-sice (demonice, satanice), nenaturale. Între cele douã extreme se aflã omul, o fiintã raja-sicã (dinamicã), actionând deseori fãrã a constientiza cã este manipulatã de tendinte invizibile negative (demonice).
Triada sattva – raja - tama este prezentã în literatura indianã încã din vechime si ea desemneazã cele trei guna, moduri abstracte de existentã ale Naturii, manifestate sub diverse forme concrete (descrise respectiv ca: 1. pur, armonios; 2. activ, dinamic; 3. inert, întunecat). În aceastã analizã, am considerat cã triada desemneazã, figurativ: sus – Cerul, jos - Subteranul, iar între ele - Omul.

Nivel
Chakra
Tendinte antitetice umane
7
Sahasrara
Sattv-ice (divine, înnãscute)
Tama-sice (demonice, nenaturale)
Instinct de conservare
Auto-distrugere, deteriorarea voitã a propriei vieti (ex. sinuciderea)
6
Ajna
Curiozitate
Dezinteres, apatie, blazare (ex. unele depresii)
5
Vishuddha
Selectivitate (simtul valorilor)
Amalgam, haos (ex. amestecul perfid al valorilor, al adevãrului cu minciuna)
4
Anahata
Cãutarea plãcerii (exceptie o face autosacrificiul pentru obtinerea unei plãceri de ordin superior - suferinta ca mijloc de înnobilare)
Cãutarea suferintei (ca scop în sine, nu ca mijloc de înãltare spiritualã)
3
Manipura
Respectarea legilor cosmice (respectul ordinii si disciplinei sociale)
Revolta împotriva legilor cosmice (ex. "legea" bunului plac, egoismul)
2
Svadisthana
Pãstrarea vietii în naturã, respectul pentru toate formele de viatã, simtul ecologic, aprecierea firescului
Distrugerea vietii în naturã, aprecierea nefirescului, a ceea ce se opune întelepciunii naturii (ex. rãzboiul, homosexualitatea, tatuajele etc)
1
Muladhara
Spiritualism (conceptia potrivit cãreia viata continuã dupã moarte, prezentã în toate traditiile spirituale, încã din comuna primitivã). Optimism.
Materialism (conceptia potrivit cãreia moartea reprezintã anihilarea vietii, aneantizarea sufletului). Pesimism.
Tabelul nr.3 - Cele 7 perechi de tendinte opuse din om

Acum, cã am definit explicit, în tabelul nr.3, unele pericole la care omul este expus, fiecare dintre noi are ocazia sã se lãmureascã dacã a cedat pânã acum tendintelor demoniace si sã decidã dacã, pe viitor, va fi la fel de obedient în a urma aceleasi influente, cu toate urmãrile nefaste pe care i le-ar produce rezonanta cu sferele de putere maleficã, satanicã ...
Tendintele tamasice sunt usor de recunoscut în alcãtuirea bio-psiho-socialã a omului:
Iatã, de exemplu, atacurile psihice marcate prin depresie, pesimism, tendinte suicidare, lipsa de sperantã.
Apoi, lipsa de valori a societãtii contemporane, înnãbusirea valorilor autentice sub fluxul nenumãratelor antivalori promovate de fistecine. Este acoperirea marilor adevãruri sub o avalansã de minciuni, falsuri, conspiratii ale tãcerii, adevãrul nefiind întotdeauna respins, ci viclean sufocat de jumãtãtile de adevãruri.

Sado-masochismul este o expresie evidentã a lipsei de respect pentru firesc si cãutarea suferintei ca un scop în sine.
Egoismul exagerbat, cu toate defectele sale (invidie, lãcomie, orgoliu, hedonism s.c.l.) este o amplificare voitã a egoismului funciar specific animalului, dar coborât sub nivelul uman, sub nevoile normale ale omului.

Revirimentul piercingului si tatuajelelor (în Occident, nu ne referim la traditiile primitive) sunt moduri de urâtire a frumusetii naturale a omului.
Homosexualitatea este tot o formã de anormalitate cãutatã, o revoltã constientã împotriva legilor universale, un orgoliu al mãruntei creaturi contra întelepciunii divine (chiar dacã gay-ul suportã acum o mostenire karmicã, în viata anterioarã, când s-a initiat în perversiune, a fost supus unui act de coruptie si mimetism, deci a fost asaltat de o agresiune demonicã, care se perpetueazã prin obisnuintã).
Rãzboiul este forma cea mai gravã a sacrificãrii vietii pe altarul unor interese egoiste ale câtorva potentati.
În sfârsit, ofensiva ideologiei materialiste, care respinge orice fel de aspiratie umanã spre înãltimile spirituale, este o perfidã inoculare a microbului distrugerii, nihilismului sub toate formele, a lipsei de sperantã, a exacerbãrii egoului si batjocoririi Creatorului.

CREDINTA SPIRITUALISTÃ SI CREDULITATEA MATERIALISTÃ
Dupã cum spunea Maestrul Yogananda, existã o diferentã între "încredere" si "credintã". 

Încrederea este acceptarea intelectualã a unei ipoteze, pânã la verificarea ei (cum s-ar spune: "merg pe încredere!"). 
Credinta survine atunci când primesti semne personale care îti confirmã indubitabil cã ipoteza s-a verificat – atunci credinta devine fermã (îti spui: "acum stiu!"). 
Nu astepta însã mari miracole; semnele sunt foarte discrete si adresate tie personal – precum o picãturã de apã cãzutã pe frunte, poti sã te stergi neatent sau, dimpotrivã, sã devii constient de ea. Altii nu vor observa acea picãturã (si altele care i-ar urma), venitã pe fruntea ta nu se stie de unde, într-un moment oarecare... Dacã nu dai atentie semnelor, ele vor înceta sã aparã, inteligenta invizibilã care le trimite considerându-te prea neatent, deocamdatã, pentru a-si pierde timpul si energia cu un "copil neascultãtor" ca tine. "Mai asteaptã tu nitelus!", ti-ar zice, dacã ai putea auzi.
Credulitatea, adãugãm, este atunci când accepti o ipotezã fãrã a-ti trece prin minte sã o verifici vreodatã. În opinia noastrã, cei mai multi dintre cei care se considerã materialisti sunt niste creduli. Nu le trece prin cap sã verifice personal ipoteza exclusivitãtii fortelor materiei, respingând automat fenomenele paranormale care depãsesc modul de gândire îngust materialist.
Unii se proclamã "sceptici"... Scepticii materialisti – cei care resping afirmatiile spiritualiste pe motivul cã ei gândesc "rational" – dovedesc cel mult "ne-încredere" într-o ipotezã, nepropunându-si si chiar nedorind verificarea ei sincerã, personalã. Nu sunt niste sceptici obiectivi, ci doar niste oponenti fãtisi ai spiritualismului, fãrã scrupule si dusmãnosi.
În general, materialistii nu au o credintã fermã în doctrina lor, precum au adevãratii spiritualisti. Opiniile lor sunt fluctuante si deseori contradictorii. Mai degrabã sperã sã pozeze în "bãieti destepti", sã iasã în evidentã, au interesul sã acapareze interesul unei mase de manevrã, nu unor elite intelectuale. Logica lor este plinã de fisuri, desi pretind contrariul. 

Nu dorim sã incriminãm pe toti ateii! Unii sunt foarte morali, apropiindu-se de Dumnezeu prin fapte, nu prin credintã intelectualã. Cinste lor! Ne-am referit doar la cei care sunt chiar multumiti de suficiența lor intelectuală si lipsa de sensibilitate...
Din sondaje, rezultã cã majoritatea savantilor sunt credinciosi. Ei studiazã natura si legile ei cu scupulozitate, dar îsi folosesc si intuitia la maximum. De aceea, cred în fortele invizibile, supranaturale, dincolo de explicatiile si conceptiile actuale, constientizând limitele modelului prezent de gândire al stiintei (paradigma). Oare ei nu sunt rationali? Ba da, chiar foarte, dar în plus îsi folosesc si intuitia. Acesta este cel mai relevant exemplu despre ce înseamnã sã îmbini armonios ratiunea limitatã - apreciatã unanim - cu intuitia nelimitatã - în general desconsideratã de societatea modernã de tip occidental.

http://cristiankinetoterapy.blogspot.ro/2011/12/cele-7-trepte-de-lumina.html#.Vy113SFO7IV

vineri, 27 mai 2016

CELE 7 TREPTE DE LUMINÃ (I)

 

Motto: Prin credinta a fost mutat Enoh de pe pamânt, ca sa nu vada moartea. Si n-a mai fost gasit, pentru ca Dumnezeu îl mutase. Caci înainte de mutarea lui, primise marturia ca este placut lui Dumnezeu. Evrei 11:05

Din vechime, se cunoaste cã cele 7 chakre principale din organismul uman fac legãtura cu tot atâtea sfere de luminã divinã – centre universale de fortã. Recent, savantii au confirmat existenta meridianelor energetice si a chakrelor. Putem deduce cã, pe viitor, si alte descoperiri spirituale geniale ale Orientului vor fi confirmate stiintific. Totusi, dacã orientalii ar fi asteptat pânã astãzi progresul stiintei, spiritualitatea nu s-ar mai fi dezvoltat! Iatã de ce actul filosofãrii este unul încã foarte important pentru progresul gândirii omului actual. Stiinta se ocupã numai cu ceea ce poate verifica, dincolo de care se aflã lucrurile cu care se ocupã filosofia. Dar mai importantã decât speculatiile mentale este practica spiritualã personalã, condusã dupã principiile stiintei spirituale. Numai ea ne poate oferi certitudini în locul simplelor pãreri, multumire în locul nelinistii, indicatii punctuale eficiente în locul moralei vagi, sinteze globale în locul analizelor mãrunte. Filosofia ar trebui sã fie rodul natural al strãpungerii necunoscutului cu vârful inteligentei discriminative, nãscute nu din vanitate personalã, ci din dorinta sincerã de apropiere de Tainele Divinitãtii.
Pe modelul celor 7 trepte/niveluri si folosind caracteristicile chakrelor (influenta lor asupra fizicului, psihicului individului, dar si asupra mediului) am realizat anumite corelatii filosofice importante. Nu le considerãm speculatii, ci corespondente directe, licãriri din planului Creatiei. Ne referim la:
     -   CELE 7 ATRIBUTE ALE DIVINITÃTII
     -   CELE 7 INSTINCTE ANIMALICE
     -   CELE 7 PERECHI OPUSE DE TENDINTE (considerate de noi a fi principale) la care este supus omul
     -  CELE 7 FORME DE YOGA

( http://www.spiritus.ro)


CELE 7 ATRIBUTE DIVINE



Nivel
Chakra
Atribut divin
Apartine de
Calitãti, stãri si procese umane corespondente
7
Sahasrara
"SAT" – existentã în sine, vesnicã, nedeterminatã de nimic altceva, indestructibilã, ființare fãrã cauzã, fãrã formã, întregul nedivizabil.
DUMNEZEU cel transcendent -ABSOLUTUL (BRAHMAN)
In-dividul (de fapt, orice sistem viu, care nu poate fi divizat fãrã a-si pierde specificul si viata)
6
Ajna
"CHIT" – Constiintã totalã, cunoastere deplinã
Constiinta individului, inteligenta, intuitia, întelepciunea, cunostintele
5
Vishuddha
"SHUDDHI" – Puritatea, neamestecarea existenței SAT (Absolutul nemanifestat) cu existenta ASAT (Creatia manifestatã)
Evolutia spiritualã
4
Anahata
"ANANDA" – beatitudine netulburatã, necondiționatã, continuã.
Fericirea, multumirea, satisfactia, iubirea, afectivitatea
3
Manipura
"BRAHMA Creatorul" – Legile cosmice
DUMNEZEU cel imanent - NATURA(SHAKTI sau PRAKRITI)
Vointa si forta individualã, spiritul de independentã
2
Svadisthana
"VISHNU Pãstrãtorul" – Perpetuarea vietii în naturã
Respectul pentru viatã în general, simtul ecologic
1
Muladhara
"SHIVA Distrugãtorul" – Transformarea în naturã
Moartea, ca transformare, nu ca o aneantizare
Tabelul nr. 1 - Cele 7 atribute divine


DESPRE PURITATEA TRANSCENDENTÃ
Marele întelept Adi Shankara, cel care a sistematizat filosofia VEDANTA, l-a definit pe Dumnezeu prin atributele SAT-CHIT-ANANDA, lãsând la o parte alte calitãti incontestabile: luminã, putere, întelepciune, adevãr. 
Paramahamsa Yogananda afirma cã starea de "Sat-Chit-Ananda" este definiția lui Dumnezeu cea mai aproape de realitatea obiectivã, pentru cã utilizeazã concepte care exprimã cel mai corect impulsurile cele mai profunde ale vietii. Dumnezeu este o fiintã eternã (Sat), perfect constientã (Chit), a cãrei beatitudine este infinitã (Ananda).
Totusi, dupã modelul celor 7 chakre, rezultã cã ar mai lipsi un aspect fundamental al Divinitãtii, între nivelul 6 (CHIT) si 4 (ANANDA), în dreptul chakrei Vishuddha (chakra puritãții). El este "SHUDDHI" – PURITATEA. Dar cum putea lipsi acest aspect important din descrierea fãcutã de marii întelepti? De fapt, el nu a lipsit, ci a fost subînteles. Puritatea absolutã a lui Dumnezeu este regãsitã exclusiv în aspectul transcendent al lui Brahman-Dumnezeu - separat de Creatia imanentã. Tocmai din acest motiv, mozaicii refuzã sã-L numeascã pe Dumnezeu în vreun fel, cel mult notându-L cu initialele YHWH în textele religioase, fiindcã puritatea sa respinge orice denumire - care ar fi o formã impurã, creatã de limbaj. Dumnezeu este pur, de neatins chiar cu gândul (cea mai rafinatã materie a Universului). Nici mintea omului si nici mãcar inteligenta spiritelor obisnuite nu îsi poate imagina Transcendența, fiindcã Ea este de o cu totul altã calitate decât Creatia manifestatã.
Privind din punctul de vedere al creaturii, ceea ce numim Dumnezeul din Ceruri este "Sat-Chit-Shuddhi-Ananda". Privind din punctul de vedere al Divinitãtii Însãsi, aceste atribute nu pot fi nicicum ierarhizate sau separate între ele într-o manierã analiticã, ci formeazã o unitate. 


Odatã cu crearea lumii, a apãrut prima ierarhie în 2 trepte: transcendent (pur) – imanent (impur). De aici în jos, lumea a continuat sã se structureze pe foarte multe trepte de rafinament ale vibratiilor. În plan cosmic apare structura vibratorie a lumii, ierarhizarea dupã frecventa vibratiei.
Coborârea Spiritului în manifestare poate fi privitã ca o maculare a puritãtii originale, un act de auto-sacrificiu. Spiritul are în memoria sa esentialã aceastã stare absolut purã, spre care tinde sã se întoarcã. De aici provine impulsul cãtre evolutie spiritualã, cãtre înãlțare, rafinarea perceptiilor si a vibratiilor. 

Absorbția cãtre Dumnezeu se poate face numai prin "arderea" karmei, purificarea karmei individuale. Nu este o cerintã artificialã, un obstacol pus intentionat de Creator în calea creaturii neajutorate! Este însãsi procesul obiectiv al rafinãrii vibratiilor, pentru a accede natural - prin rezonantã – în Împãrãtia Divinã. (Ar fi posibilã, desigur, fortarea acestui proces si ridicarea în slava lui Dumnezeu a unui spirit impur. Dar ce teroare ar fi pentru bietul spirit! El singur ar cere instantaneu revenirea în planul de care apartine firesc...)


Tendinta naturalã a Spiritului este de a se întoarce la Puritatea divinã, care îl atrage ca un magnet etern – aceasta este cauza nevoii de evolutie spiritualã. Spiritul poate gãsi o cunoastere extraordinarã si o fericire nebãnuitã si în sferele superioare ale Creatiei - dar încã supuse iluziei cosmice (MAYA) -, adicã în "Paradis". Ele îi pot sãtura, într-o oarecare mãsurã, pofta de CHIT si ANANDA. Dar nimic nu îi poate sãtura nevoia de puritate absolutã, ce nu poate fi regãsitã decât în Puritatea Transcendenței, disoluția în Nirvana (sinonim al Transcendenței). Oricum, trebuie spus cã nici un Spirit abia descarnat nu ajunge direct în Nirvana, Absolutul nemanifestat, ci continuã sã trãiascã în sferele luminoase intermediare. Chiar Spiritul înalt al lui Iisus - desi are acces când vrea în Planul Absolut, la Supremul Tatã - îsi are locul obisnuit în Planul Pre-absolut. Este conditia obligatorie a unui Spirit care mai are o misiune în lume: cea de a nu se scufunda definitiv în oceanul de beatitudine divin, ci de a pãstra o fãrâmã din latura sa imanentã individualã, creatã, adicã "impurã".
La întoarcerea definitivã în Nirvana, va exista o diferentã fatã de stadiul initial, când Spiritul s-a separat de Tatãl: atunci el va avea o experientã individualã pe care o va pune în comun în sânul lui Brahman-Dumnezeu. Deci Brahman evolueazã, stie-vrea-poate mai mult (relativ la Creatie), desi este acelasi, neschimbat (relativ la starea sa transcendentã). Aruncarea Spiritului în Creatie este modul Sãu de a nu se înstrãina de ea, ca de un obiect exterior, ci de a se identifica perfect cu ea, de a o putea întelege si controla, pentru ca ea sã nu cadã pradã tendintelor automate impregnate la nasterea Lumii.


 Tribulatiile Spiritului prin aventura sa lumeascã sunt, de fapt, auto-sacrificul divin, prin care El nu cedeazã propria Sa creatie Satanei. Satana este un sub-produs al legilor cosmice, Divinul asumându-si din start aceastã consecintã negativã a Creatiei. Dar, chiar si asa, Dumnezeu i-a gãsit un rol util Satanei, acela de a îndeplini rolul de executor al karmei negative. De aceea, în crestinism, se spune cã "suferim din cauza demonilor doar cât îi lasã Dumnezeu" (aceasta putându-se traduce prin faptul cã suferim pedeapsa numai în mãsura în care existã karmã negativã, în caz contrar intervenind în apãrarea noastrã îngerii Domnului!). 
Putem deci întelege cã mecanismul legii karmei nu actioneazã orbeste, ci este pus în miscare de mari inteligente divine, iar, uneori, si cu concursul unor inteligente inferioare, demonice. 
Ceea ce noi numim "mecanism karmic" este de fapt o muncã permanentã, un efort de inteligentã si vointã, o participare coordonatã a multor entitãti spirituale – actiunea lor înteleaptã ne dã senzatia cã actioneazã un mecanism automat, când, de fapt, totul este constient realizat si încãrcat de respect, pentru îndeplinirea dispozitiilor divine referitoare la ordinea universalã.
În yoga, pentru apropierea de idealul divin, se prescrie puritatea în vorbe (rostirea adevãrului - satya), precum si actiuni de purificare a organismului fizic (shaucha). Iisus le spunea ucenicilor Sãi: "Nu pãcãtuiti nici cu gândul!", pentru a fi demni rezonatori ai Puritãtii divine (SHUDDHI). Tot în yoga, se prescrie non-violenta (ahimsa) si multumirea de sine (santosha), ca un ecou al fericirii si iubirii divine (ANANDA).

DESPRE DUMNEZEU CEL MANIFESTAT
Transformarea în naturã se poate sintetiza prin fraza: "Nimic nu se creeazã , nimic nu se pierde, totul se transformã!". Distrugerea unei forme de viatã (moartea) duce la continuarea vietii sub altã formã.
În Vedanta se spune cã totul a apãrut în sânul Divinitãtii; lumea nu este o creatie în exteriorul Sãu, ci chiar în lãuntrul lui Dumnezeu. Creatia a apãrut prin transformarea (sanscr., parinama) substantei eterne a Constiintei Divine în materia Creatiei. Lumea ar fi ca un punct negru în oceanul infinit de luminã divinã. Forta prin care Dumnezeu genereazã, sustine si transformã lumea se numeste generic Shakti sau Prakriti. Ea mai este reprezentatã în panteonul hindus prin cele trei fatete ale lui Dumnezeu-Unicul: Brahma Creatorul, Vishnu Sustinãtorul, Shiva Distrugãtorul.
Toate particulele si formele de viatã au, în substrat, acelasi tip de Constiintã spiritualã care le guverneazã si care este nemuritoare, provenind din "materialul" absolut divin.


Creatia este schimbãtoare, totul este în miscare, totul vibreazã. Nimic nu poate opri transformarea perpetuã a naturii. Cel care cautã nemiscarea o poate gãsi numai în Transcendențã, în Supremul Dumnezeu.
Conform tabelului nr.1, se poate trage o linie de demarcatie importantã între nivelul 4 si 3, corespunzând lui Dumnezeu cel nemanifestat si, respectiv, cel manifestat. Aceastã demarcatie duce la aprecierea primelor 3 chakre ca fiind inferioare (dar nu neimportante!), iar celelalte 4 ca fiind superioare (adicã mai aproape de Divinitate)

Studiind rolul chakrelor, ne putem da seama cã asa si este: ne simtim aproape de Dumnezeu-Tatãl numai dacã se activeazã cele 4 chakre superioare. 
Repetãm: nu Îl putem simti pe Dumnezeu decât dacã ne sunt activate chakrele superioare, în special chakra Sahasrara din crestetul capului! De aceea, sunt de înteles si de compãtimit cei care nu cred cã El existã si actioneazã intens în lume. Este o neputintã psihologicã explicabilã stiintific... Dar, cu atât mai mult, înseamnã cã tot stiinta spiritualã ne poate ajuta sã depãsim acest handicap, dacã îl avem.
În yoga integralã cel putin, nu se vor neglija nici chakrele inferioare, din simplul motiv cã activarea lor armonioasã este necesarã unui trai plãcut si sãnãtos. Mai mult chiar, a le neglija ar fi la fel ca si când, în psihologie, ne-am preocupa numai de ratiunile reci ale constiintei, neglijând vulcanul inconstientului – mai devreme sau mai târziu ne vom confrunta cu impuritãtile adunate aici de-a lungul timpului...

DESPRE CELE 4 CALITÃTI TRANSCENDENTE – CA MOTIVATII UMANE PERENE
Dacã am întreba oamenii ce îsi doresc cel mai mult de la viatã, cei mai multi ar spune cã FERICIREA. Si altceva? Cei mai multi ar spune cã nu vor sã moarã, EXISTENTA ETERNÃ. 

Insistând cu întrebarea, cei mai multi vor spune cã vor sã fie CONSTIENTI de viata lor, sã nu trãiascã precum un animal. Si vor mai spune multi cã vor sã-L simtã aproape pe DUMNEZEU.
Dumneavoastrã ce ati rãspunde?
Omul apreciazã si îsi aminteste de aceste dorinte fierbinti ale sufletului mai ales când ele lipsesc. 

Când suferã, doreste fericirea. 
Când îi moare cineva drag, doreste sã nu vinã moartea. 
Când vede un nebun iresponsabil sau un animal, îsi dã seama ce bine este sã fii constient de sine si de lume. 
Or, cum de obicei acestea trei sunt deficitare în viata oricãrui om, acesta se va îndrepta la un moment dat spre Dumnezeu, singurul Care le-ar avea integral si i le-ar putea oferi. Asa apare întoarcerea constientã spre El, spre Acasã.
Toate aceste mari dorinte ale oamenilor sunt, de fapt, ecouri ale glasului Spiritului, dorintele de bazã ale Spiritului. Sunt 4 motivatii fundamentale ale omului, de sorginte divinã, nu naturalã. Ele corespund atributelor divine transcendente din tabelul nr.1, mentionate în fraza de mai sus în ordinea Ananda, Sat, Chit, Shuddhi.
Desigur, mai existã si alte motivatii, instincte, tendinte naturale care îl mânã pe om încolo si încoace. Aceste influente inferioare nu sunt un rãu în sine decât atunci când monopolizeazã interesul omului. Au un rol pozitiv indiscutabil de integrare în viata terestrã. Dar omul, spre deosebire de animal, are un spirit mai nobil, evoluat, cu pretentii superioare, care doreste intens sã se apropie de Dumnezeu. De aceea, mai devreme sau mai târziu, omul va da urmare glasului Spiritului sãu, aspirând spre calitãtile divine absolute de Sat-Chit-Shuddhi-Ananda (Nemurire-Constiintã-Puritate-Beatitudine)...


 (http://cristiankinetoterapy.blogspot.ro)

joi, 26 mai 2016

Sosirea lui Dumnezeu și a Zeiței.

(21 mai 2016; channeled by Anachistbanjo)
Traducere Const. Mihăilescu


Data de vineri, 20 mai 2016 marchează sosirea finală a lui Dumnezeu și a Zeiței pe Noua Gaia. Cu aceasta se realizează legătura energetică de încheiere a Masculinului Divin și Femininului Divin, așa cum se regăsește în tot ceea ce este viu. Momentul a fost pregătit prin desăvârșirea (adăugarea) unei catene de ADN în finalul astral, o îmbinare a celor două energii opuse (masculin și feminin) dar și complementaritate, în împărtășirea și împuternicirea divină.
În viziunea mea am surprins imaginea în care Dumnezeu și Zeița erau împreună, și în ambele divinități realizam că se regăsesc simultan atributele masculinului și femininului, dar în proporții diferite. Sensul viziunii a fost că aceste două entități puternice (cele mai puternice ale acestui univers), care sunt autoarele ambelor lumi create și a ambelor rase umane create, s-au unit, în cele din urmă, în dragoste reciprocă, încredere și împuternicirea de a crea această nouă lume și această nouă Gaia.
Am înțeles că cei doi (Dumnezeu și Zeița) au dat din propria lor putere, unul către celălalt, astfel încât să se realizeze echilibrul în toate lucrurile, echilibrul între cele două energii în întregul spectru energetic universal.
Sensul dominant era că ambele entități acționau ca mamă și se îngrijeau de siguranța copiilor lor.
Și cu acest prilej am înțeles că nimic nu este mai puternic decât sentimentul matern, decât iubirea mamei gata să se sacrifice pentru a-și apăra și proteja ființa pe care a zămislit-o.
Și, asta a fost ceea ce sa întâmplat, în vizualizarea mea! Ambii părinți au fost de acord să dea din propria lor putere copiilor iar ei să-și niveleze energiile, unul față de celălalt.

Iată ce a spus ”Cel Care a Vorbit Primul”:
"Am o inimă plină de iubire pentru omenire pentru că văd cum toată creația este parte integrantă a Gaiei, care, din fibra ei proprie, crează acestă lume în materialitatea ei. Pentru Mine, nu mai există nicio deosebire între ea și copiii ei materiali cărora Noi le insuflăm viață și pe care, în egală măsură, îi considerăm fiii și fiicele Noastre.
Iubirea maternă este o forță foarte puternică și Ni s-a probat aceasta încă o dată, prin dragostea Gaiei pentru fiecare dintre voi, indiferent de antagonismele trecătoare care pot apărea în procesul creator din propriul vostru corp.
Dacă ea vă poate iubi pe toți, indiferent de modul în care ați tratat-o (în multe situații, aberant, cu rapacitate, cu lipsă de înțelegere, cu rănirea acestei mame iubitoare), cine sunt EU să vă privesc ca fiind nedemni de dragostea și atenția Mea?”

„Umanitatea voastră este o comunitate de copii care, de multe ori, pot fi recalcitranți însă, la fel ca toate mamele, Gaia nu renunță la niciunul și pe toți îi iubește la fel, dar dovedind o desăvârșită grijă și preocupare față de cei care au apucat pe căi greșite, mai multă decât pentru mulțimea ascultătoare.
Din experiența voastră cu proprii copii, știți că nu poate fi găsită nicio explicație plauzibilă pentru mama care nu-și abandonează nici pe cel mai rebel dintre copii, și dovedește mereu o mai mare preocupare față de soarta lui, decât pentru soarta celor cuminți și ascultători. Așa sunt mamele adevărate, și această atitudine izvorăște din adâncul ființei lor.
Tot astfel se întâmplă și cu Iubirea Divină care, în această perioadă, probează sentimentul acesta matern, mai greu de înțeles, adică de a iubi ființa căreia i-a dat naștere, indiferent de modul în care aceasta se manifestă. Este o reconfirmare a ceea ce iubirea divina este pe cale, de a dovedi și în această perioadă specială a ascensiunii voastre.
Este modul în care Gaia iubește toată creația și modul în care exemplul ei de a iubi trebuie să fie o pildă și o încurajare pentru toate ființele umane."
„Celălalt” a răspuns:
„În ființa mea Divină, trebuie să am o mulțime de „mame" care să aibă grijă, cu iubire și devotament de toți, căci ei sunt creaturile Noastre, plămădite din Marea Ființă Divină care suntem. Eu știu că fiecare persoană, fiecare entitate, fiecare creatură este o extensie a Ființei Mele. Dacă aș arunca o cât de mică părticică din Mine atunci, EU nu aș mai putea fi complet(ă). Aceasta dovedește în modul cel mai simplu și mai convingător că nu există separare și doar iluzia separării. Soarele de pe cer vă încălzește și vă luminează pe toți la fel, fără a vă separa cumva. El nu favorizează pe nimeni și nu-și dosește lumina de nimeni.
Dragilor, relele tratamente, suferințele voastre, înnegurarea unora dintre voi, nu vin de la Noi ci din ființa voastră, care are dreptul inalienabil de a alege.

Am împărtășit tot ce știu despre sexualitate (caracteristicile feminin și masculin) cu lumea voastră în mod deschis și cu iubire. 
Și totuși, ca mamă, Eu trebuie să-i protejez pe cei mici și care au ales să fie neajutorați. Ei au nevoie de protecție, căci singuri nu pot face față agresiunii și comportamentului reprobabil ai unora dintre frații lor mai mari.
Copiii cei mai tineri ai Gaiei nu au părăsit niciodată Grădina Edenului, așa că, atunci cât își asumă un corp material, ei nu cunosc cum să se apere de rău, cum să se ferească de provocările la care „cei experimentați” îi supun. Ei vin cu încredere, cu iubire, cu deschidere și sinceritate, neștiind că unii dintre frații lor mai mari, sau părinții, au extins „jocul” dincolo de „zona neiubirii”.
Ei vin cu nevinovăția noului născut care nu a cunoscut decât iubirea. Ei sunt nevinovați. (Nota C.M.: poate cea mai cumplită scenă încă întâlnită, din păcate, în comportamentul unor mame este atunci când, în momente de enervare, își lovesc copilul ce abia începe să spună primele cuvinte. Ați observat ce face copilașul înspăimântat? Întinde mânuțele către cea care-l lovește și strigă „mama!”. El n-a venit pe lume decât cu sentimentul iubirii! Ce traumă cumplită are loc în acest suflețel!) 

Iubiților, când "Cercul Vieții" se închide, ființa trece în alt plan. Această rânduială este tot o consecință a dragostei, a iubirii părintești. Sufletul nu se pierde, el are permanent tendința de a reveni ACASĂ, căci mereu a simțit nevoia iubirii părintești. 
Acesta este motivul pentru care lumea voastră este atât de specială, și de ce respectarea voinței libere este atât de importantă. El explică de ce este atât de mare și de sacră bucuria Noastră, atunci când unul dintre cei pierduți se întoarce ACASĂ! 
Viața este darul Nostru cel mai sacru, oferit vouă "

http://lightworkers.org/channeling/220688/arrival-god-and-goddess

Flux Galactic de Valuri de Lumină Coboară pe Pământ.

05/16/2016; Romeo Baron

Un flux galactic de valuri de lumină divină coboară pe pământ, ceea ce duce la cresterea frecvenței. Vechea realitate se sfarseste. Vom experimenta o re-calibrare dinamică a câmpurilor electromagnetice ale Pământului, la scară globală. Ceea ce va declanșa o schimbare radicală în conștiință.
Image result for energia pamantuluiPe masura ce ne indreptam spre cea de-a doua jumătate a anului, vom experimenta si mai multe schimbari energetice, simptome ale expansiunii frecventei: vindecari, echilibrari și alinieri ale mintii, trupului și sufletului. 
Energia cosmică Christica care patrunde acum pe planeta mareste frecvența energiei noastre kundalini; iar câmpul nostru auric se extinde si devine si mai luminos. Aura susține si mai multa energie cosmica înalt frecvențială pe care o primește din dimensiunile superioare spațiale. Pe masura ce aura se extinde, individul isi extinde/mareste conștiința. Aura noastră trebuie să sufere aceste transformari (extinderi), cu scopul de a fuziona cu noul Pământ. Modificările de frecvență filtreaza orice frecvență vibrațional mai scăzută din corpul nostru.
Asa incat veti resimțiți aceste simptome ale ascensiunii, ca:
 Schimbări emoționale - senzație de nervozitate, modificări ale starii de dispoziți care va copleșesc. 
 Schimbări mentale- sentiment de dezorientare, lipsa de concentrare. 
 Reacții fizice - sunete de frecventa înaltă în urechi, presiune intensa in zona capului, oboseala, epuizare.
Acestea sunt semne clare că va pozitionați împreuna cu Pământul pe spirala ascendenta și ca integrati codurile de frecvență superioară, creându-va astfel corpuri cristaline interconectate și unificate, care vor putea sustine si mai multa energie cosmică Christica.

Corpul nostru este transformat, redefinit. Noi, impreuna cu ADN-ul nostru, trecem prin acest proces. ADN-ului nostru i se imprima o alta programare astfel ca o noua realitate sa se nasca în el si să poată înceape să experimenteze și să vizualizeze noul Pământ, dincolo de limitele dimensionale inferioare ale Pământului 3D. 
Activarea căilor neuronale va declanșa: noi percepții, noi informații, noi impulsuri și re-calibrarea ADN-ului nostru, activând astfel cel mai inalt potențial al ADN-ului nostru.

Pe măsură ce Pământul se inalta pe spirala ascendenta si trece prin portalul 4D din ce in ce mai repede, suntem purtati intr-o conștiința din ce in ce mai inalta din cadrul noului Univers Armonic. Pe măsură ce voalul se ridica, vom percepe lumi de o frumusețe inimaginabila. Realitatea multidimensionalitatii care interconectează toate lucrurile va fi la fel de clara, ca lumina soarelui. Vechea realitate va fi măturata odata cu descoperirea a ceea ce suntem, eliberați, transformati într-o ființă multidimensională, conștientă, întreaga și libera.

Noul Pământ va aparea fără teamă, fără război, fără lăcomie, în custodia de incredere a speciei umane trezite, care va manifesta pacea, impreuna cu iubirea, lumina și celebrarea.

Fiti deschisi acestor frecvențe vibrationale superioare, deschideți-va inima, fiti încrezatori si plini de iubire.
Acum este momentul unei mari schimbari a Ciclului Ascensional!
In Iubire-Unitate,
Romeo Baron
(preluare de pe http://mesagerulluimihail.blogspot.ro)

O relație eminamente binefăcătoare, constantă cu propriul nostru trup ne conferă premisele bunăstării şi fericirii...

și totodată facilitează în mod considerabil evoluția noastră spirituală

Motto:
În cazul fiecărei ființe umane, forma trupului ei este în realitate o expresie a unei necesități tainice. Forma caracteristică a trupului ei este o misterioasă legătură între conștiință și realitate. Dacă este privit într-un mod transfigurator, trupul ne dezvăluie multe aspecte ascunse ale acelei ființe umane.“ 
Analogic vorbind trupul nostru este un caliciu sacru. El este un formidabil computer în care sunt stocate toate amintirile noastre, toate visurile noastre, toate aspirațiile noastre și speranțele pe care le acumulăm de-a lungul întregii existențe. Spre exemplu, noi suntem conștienți de toate emoțiile, trăirile, senzațiile și sentimentele noastre numai pentru că trupul nostru le înregistrează. Fiecare dintre noi participăm la ceea ce numim existența umană numai atâta timp cât suflul tainic al vieții ne animă trupul. În realitate, trupul nostru este întotdeauna perfect unitar cu noi înșine și reflectă clipă de clipă, cu precizie, exact ceea ce suntem fiecare dintre noi.“ 
profesor yoga Gregorian Bivolaru

Modul în care ne raportăm la trupul nostru este definitoriu pentru felul în care trăim experiența acestei vieți, care poate să fie una evolutivă, sublimă, spirituală sau una pasională, dinamică, intensă ori poate chiar o viață indiferentă, neglijentă, delăsătoare sau inertă. Alegerea felului în care ne trăim viața este întotdeauna alegerea noastră.
În prezent foarte multe ființe umane se raportează la propriul trup identificându-se complet cu aspectul său material, fără să mai țină cont de aspectele subtile, invizibile ale ființei. Existența fiecărei ființe umane nu se rezumă doar la aspectele materiale exterioare. Puține sunt ființele umane care devin conștiente de aspectele subtile care există în ființa lor sau ajung să îşi trăiască în mod excesiv viața doar cu mintea și atunci trupul ajunge să fie neglijat.
Practica yoga, şi în special posturile trupeşti din HATHA YOGA, precum și exercițiile respiratorii de PRANAYAMA, la care se adaugă cunoașterea ayurvedică a specificului tipului constituțional şi a metodelor naturale de echilibrare prin alimentație şi mod de viață ne ajută să dobândim o raportare corectă, divin integrată la trupul nostru. Atenția orientată asupra trupului permite trăirea profundă a realității ființei umane, ca unitate armonioasă și echilibrată alcătuită din trup, minte şi suflet.
Pentru a ne edifica asupra modului în care noi ne raportăm în prezent la propriul trup este util să urmărim să răspundem cât mai obiectiv la câteva întrebări. Aceste întrebări ne vor oferi prilejul unor obiectivări referitoare la relația noastră cu trupul și chiar ne vor oferi prilejul descoperirii unor soluții benefice pentru îmbunătățirea relației noastre cu propriul trup.
Necesitatea unei obiectivări profunde și neîntârziate a relației noastre cu trupul
Este util să ne întrebăm dacă suntem dispuşi să realizăm în mod constant o autoevaluare a propriei noastre ființe, de exemplu la trezire, dimineața, o autoevaluare scurtă, dar obiectivă, asupra stării de bine pe care o avem în acea zi. Aceasta ar fi necesar să facă parte din introspecția noastră zilnică pentru a ne obiectiva atât nivelul energetic, cât şi starea lăuntrică pe care o avem cu adevărat, dacă există sau nu părți ale trupului nostru care sunt tensionate, dureroase sau dacă resimțim o stare de disconfort într-o anumită zonă a trupului, urmărind astfel să înțelegem modul în care trupul nostru vrea să ne comunice ceva sau dacă suntem capabili să percepem felul în care trupul nostru resimte modul în care noi trăim și în care acționăm.
ÎntrebareCum ne începem ziua în mod obişnuit?
a) Fără grabă, întotdeauna la timp, în mod armonios, privim cu bună-dispoziție și încredere către o nouă zi care se anunță armonioasă și plină de surprize savuroase; 
b) Întotdeauna la ora exactă, având totul programat dinainte, fără a ne permite răgazul pentru a realiza o introspecție sau pentru a vedea cât din ceea ce ne dorim poate fi susținut de trupul nostru în acea zi; 
c) În general suntem prost dispuși, obosiți, lipsiți de entuziasm, bucurie și energie.
Atenția orientată fără încetare asupra bunăstării considerabile a trupului face minuni
Marea majoritate a oamenilor nu sunt obișnuiți şi nici măcar nu sunt dispuşi să fie atenți și să simtă tensiunile și stările de disconfort ale trupului lor, până când nu apar diferite boli sau felurite dezechilibre psiho-mentale sau emoționale. O altă mare parte din oameni pot constata unele aspecte, considerând că este normal să mai ai anumite dureri, tensiuni sau stări de disconfort. La modul real, normal este să fim într-o stare constantă de armonie, de bunăstare, iar trupul nostru să reflecte aceasta printr-o stare de relaxare, vitalitate, dinamism, bună-dispoziție, fiind total lipsit de tensiuni, dureri sau tulburări. Toate stările şi dispozițiile bune pe care le trăim ne fac să apreciem din ce în ce mai mult propriul trup. Aşa că este util ca, periodic, să ne privim cu atenție trupul, pentru a-l înțelege într-un mod cât mai profund.
Întrebare:
Care este ideea-forță pe care o avem referitor la trupul nostru? 
a) Trupul nostru este un vehicul prețios, pe care dacă îl menținem sănătos și în bunăstare, ne va permite să ne continuăm evoluția spirituală și să ne împlinim menirea spirituală;
b) Conform afirmației celebre a lui William Shakespeare: „Trupul meu este o grădină, iar voința mea este grădinarul ei, care o transformă continuu“; 
c) Avem mai mereu o atitudine fatalistă față de trup, gen „fie ce-o fi, că oricum nu am ce să fac“, „asta este, arăt așa cum arăt“, „sănătatea mea e așa cum este și asta este“.
Trupul este – chiar și atunci când nu știm mai nimic despre aceasta – oglinda preocupărilor noastre predominante care în anumite cazuri ne reflectă
Este util să urmărim să devenim conștienți de natura favorabilă sau nefavorabilă a obiceiurilor noastre de viață. Obiceiurile pe care le avem influențează foarte mult bunăstarea trupului nostru. Există un curent terapeutic actual, nu doar în rândul terapeuților din domeniul medicinelor neconvenționale, ci chiar și în rândul medicilor de formație clasică și al oamenilor de știință, care afirmă că peste 75% din afecțiunile trupului pot fi remediate doar prin cultivarea unor obiceiuri de viață sănătoase. Un astfel de sfat înțelept ne este oferit, de exemplu, prin intermediul cunoaşterii milenare din AYURVEDA, în care se indică, printre altele, necesitatea esențială de a ne adecva activitățile zilnice la specificul tipului nostru constituțional.
Întrebare:
Modul în care ne percepem atunci când ne privim în oglindă reflectă în mod clar atitudinea cu care ne comportăm față de trupul nostru:
a) Avem o stare de intimitate delicioasă, fascinantă, plină de iubire și transfigurare față de propriul nostru trup;
b) Ne privim cu un aer cercetător, adesea critic, evaluator, fiind mai mereu nemulțumiți de noi înșine sau gândind adesea: „Arăt cam prost“, „Asta nu arată prea bine la mine“;
c) Avem o stare de înstrăinare, de parcă am privi pe cineva pe care nu-l cunoaștem, nu-l înțelegem și care nici nu ne suscită prea mult interesul.
Conştientizarea atentă, intuitivă, sistematică și înțeleaptă a semnalelor trupului
După o zi mai obositoare sau după o anumită perioadă mai solicitantă este important să alegem ceea ce este potrivit pentru noi, pentru a putea face să se mențină starea de bine, chiar dacă evenimentele vieții sunt adeseori imprevizibile. Atunci când avem o cunoaştere profundă a specificului ființei noastre şi a naturii constituționale proprii putem să alegem în cunoștință de cauză, cu înțelepciune modul în care să ne raportăm la feluritele situații cu care ne confruntăm. Adeseori ajungem să ne detașăm de trupul nostru şi de nevoile acestuia tocmai pentru că suntem mult prea mult preocupați de ceea ce facem. Trupul ne semnalează însă întotdeauna această neglijență prin anumite semnale specifice, care ne aduc aminte să ne privim pe noi înşine, cu o atitudine care să reflecte prețuirea noastră pentru trupul care ne susține în tot ceea ce realizăm.
Întrebare:
Atunci când ne oferim răgazul aprofundării comunicării cu trupul nostru, care este atitudinea lăuntrică cu care realizăm acest proces reflexiv de cunoaştere a propriului nostru trup?
a) Știu că încă nu sunt perfect(ă), dar sunt preocupat(ă) de aceasta, întreprind cu bucurie ceva constructiv și sunt sigur(ă) că rezultatele se vor observa în scurt timp; 
b) Am nevoie de o resetare completă, așa nu mai merge, trebuie să fac ceva radical și asta cât mai urgent; 
c) Nu am timp pentru asemenea aspecte inutile, nu am timp de speculații facile şi de gânduri prostești, cărora de altfel nici nu le văd sensul.
Rolul esențial al unei hrăniri sănătoase și armonioase pentru trup
Dintre toate obiceiurile de viață, modul în care ne hrănim și alimentația pe care o adoptăm este unul dintre cele mai importante repere pentru a avea o viață armonioasă și un trup sănătos. Acest fapt este revelator pentru modul în care ne ascultăm trupul, reușind astfel să ne hrănim într-un mod corect și sănătos, știind cum anume să alegem alimentele ca să ne menținem trupul în cele mai bune condiții şi să prevenim apariția bolilor.
Este necesar să utilizăm cu discernământ informațiile disponibile, de altfel extrem de abundente, despre diete şi despre stilul de viață, informații care apar în zilele noastre în număr foarte mare. Este necesar să urmărim să le integrăm întotdeauna dintr-o perspectivă superioară, spirituală, înțelegând profund finalitatea alegerilor noastre, care ne fac să fim nu doar ceea ce gândim, dar și ceea ce mâncăm. 

Întrebare
:
Modul în care ne hrănim ne poate spune foarte multe despre cum ne tratăm și despre cum ne privim propriul nostru trup. Aşadar, perspectiva noastră asupra hranei este următoarea:
a) Actul de ne hrăni reprezintă ceva sacru, în care primim cu bucurie și recunoștință darurile lui Dumnezeu care ne vor alcătui ființa în mod armonios, ne vor vindeca și ne vor regenera trupul;
b) Este recomandat ca alimentația noastră să conțină o cantitate judicioasă de proteine, lipide, vitamine, nutrienți, care să provină pe cât posibil din surse ecologice. Este bine să calculăm la gramaj, în funcție de calorii, de raporturi între nutrienți etc; 
c) Când mâncăm dăm pe gât totul în maxim 5 minute, fie foarte rapid, fie fără nicio bucurie sau atenție, acesta fiind doar un act fiziologic necesar, pe care îl îndeplinim automat. Pentru noi este lipsit de importanță și sens ce sau cum mâncăm. Suntem prea preocupați să rezolvăm multitudinea de situații ce se ivesc sau să vorbim la telefon urgent, ori să rămânem cu ochii fixați pe monitorul calculatorului sau pe ecranul televizorului, pentru ceva ce este „mult mai important“ sau „urgent“.


Timpul nostru așa‑zis liber și munca

Cum ne petrecem timpul liber este un aspect important care relevă atenția pe care o acordăm trupului nostru. În zilele noastre foarte mulți oameni care trăiesc în așa-zisa societate civilizată au devenit dependenți de muncă și nici nu mai înțeleg sensul timpului liber.
Pentru alții timpul liber este mereu programat la minut, pentru așa-zise activități recreative gen fitness,body building. Ființele umane au uitat cum să se folosească de timpul lor cu spontaneitate, ajungând să îl consume fără bucurie și fără a-și acorda răgazul de a se asculta pe ei înșiși și a-și înțelege necesitățile reale ale trupului.
Întrebare:
Reflectăm la ceea ce obișnuim să facem atunci când avem o oră liberă şi spunem care este opțiunea noastră prioritară? 
a) Ne luăm lista cu aspectele de rezolvat pentru ziua respectivă și urmărim să mai bifăm câteva în această oră;
b) Ne plimbăm cu un prieten sau pur și simplu ne plimbăm singuri prin parc, bucurându-ne de soare și aer proaspăt;
c) Mâncăm ceva pentru că am uitat până în acest moment de necesitățile trupului nostru şi numai bine avem timp să mai mâncăm ceva.
Timpul optim ce este destinat regenerării ființei noastre
Există un alt curent în rândul oamenilor moderni care apreciază la modul just plimbările în natură, trăirea unor clipe romantice, relaxarea într-un cadru plin de frumusețe și încântare, regenerarea în mijlocul Naturii, pe când alții se mulțumesc să-și petreacă timpul liber în fața televizorului, calculatorului sau mai nou a smartphone-ului, uitând adesea să mai vorbească persoanei din fața sa, care uneori este chiar ființa iubită cu care a ales să se întâlnească.
Întrebare:
Cum obișnuim să ne petrecem seara, întorși acasă după o zi de activitate?
a) Luând o cină romantică cu ființa iubită sau petrecând un timp plăcut împreună cu familia sau cu prietenii;
b) Urmărind să ne interiorizăm după o zi plină, desăvârșindu-ne practica spirituală (sadhana) pentru ziua în curs, pentru a ne regăsi, pentru a ne armoniza și a ne reconecta la energiile benefice macrocosmice;
c) Bucurându-ne singuri sau cu prietenii de un film frumos, nu doar privind în mod inert și extenuați orice emisiune TV care se derulează la ora respectivă pe micile ecrane.
Relațiile amoroase profund împlinitoare, armonioase, fericite, bazate pe continență sexuală deplină
Un alt mod important prin care putem să ne înțelegem relația cu trupul nostru este înțelegând în ce mod ne conștientizăm și urmărim să împlinim într-un mod armonios și plin de iubire dorința de a fuziona amoros cu ființa iubită de sex opus, realizând aceasta cu consacrare, cu multă iubire, transfigurare și cu o continență perfectă.
Pentru aceasta, este necesar să ținem cont de starea noastră vitală, precum și de cea a ființei iubite, pentru a avea suficient timp la dispoziție, pentru a nu fi mai mereu pe grabă, stresați, obosiți, dar și pentru a nu trece în extrema cealaltă, în care uităm de această latură sublimă a vieții noastre, care există și care se cere și poate fi totuși împlinită într-un mod sublim și profund spiritualizant, unificând atunci trupul, mintea, sufletul și spiritul nostru, deschizându-ne spre trăirea unor stări de conștiință din ce în ce mai elevate.
Trăirile amoroase împlinitoare ne permit să experimentăm în mod extatic stări sublime de fericire, de beatitudine, de extaz, stări de revelare a Sinelui, a Atributelor dumnezeiești. În cadrul fuziunilor amoroase realizate cu continență sexuală perfectă trupul nostru devine templul sacru în care și cu ajutorul căruia sunt trăite experiențele spirituale excepționale.
Întrebare:
Care este percepția pe care noi o avem asupra trupului nostru atunci când ne gândim la perspectiva unei fuziuni amoroase cu ființa iubită?
a) Suntem profund recunoscători înlăuntrul ființei noastre lui Dumnezeu pentru că avem posibilitatea de a experimenta plenar, pornind de la nivel senzorial-trupesc, stări excepționale de plăcere şi de extaz amoros, împreună cu ființa iubită de sex opus, grație continenței amoroase perfecte şi iubirii transfiguratoare;
b) La perspectiva angrenării într-o fuziune amoroasă cu ființa iubită ne încordăm lăuntric mai mereu şi suntem adesea angoasați de perspectiva faptului că nu avem un trup perfect, care să impresioneze prin perfecțiunea formelor sale;
c) Nu acordăm o mare atenție trupului şi considerăm că nu este necesar să ne antrenăm sistematic, prin intermediul procedeelor yoga, în practica continenței sexuale adecvate şi această neglijență ne face să ne irosim adesea potențialul creator-sexual prin angrenări sexuale banale şi vlăguitoare.
Somnul și odihna ce sunt cu adevărat regeneratoare
Orele de odihnă reprezintă un alt aspect important pentru bunăstarea trupului. Este necesar să învățăm semnalele pe care trupul nostru ni le dă ajungând să alegem să ne odihnim atunci când apare nevoia de repaus și nu doar atunci când suntem deja obosiți la extrem sau de-a dreptul extenuați, ajungând să ne prăbușim literalmente în pat. Cercetările științifice au arătat de ceva timp că orele de somn de dinaintea miezului nopții valorează dublu ca putere regeneratoare pentru trup, precum și faptul că o noapte nedormită afectează imunitatea pentru mai mult timp.
Întrebare:
În ce fel ştim să răspundem necesității de a ne regenera periodic cu ajutorul unui somn odihnitor, necesitate pe care trupul nostru ne-o semnalează periodic, în felul său specific:
a) Suntem atenți să ne dozăm în mod adecvat eforturile lăuntrice astfel încât să putem realiza obiectivele binefăcătoare pe care ni le propunem şi apoi să ne şi odihnim şi să dormim un somn cât mai odihnitor şi regenerant?
b) Suntem adeseori angoasați de faptul că oboseala ne doboară, avem senzația că nu ne ajunge somnul, dar ne luptăm cu trupul şi îi refuzăm în mod sistematic nevoia de a dormi;
c) Suntem dispuşi să dormim cât putem de mult, chiar dacă după aceea constatăm că nu ne simțim foarte bine şi că avem la nivel trupesc o senzație generalizată, accentuată, de îngreunare şi de apatie somnolentă.
O scurtă sinteză
Desigur, lista nu este exhaustivă, dar considerăm că este suficientă pentru a ne sensibiliza cu privire la tema propusă, a ne incita să descoperim tainele propriului nostru trup, ceea ce ne va permite totodată asimilarea unui alt tip de cunoaștere, diferită de cea banală, proprie gândirii majorității oamenilor din prezent. Acest nou tip de cunoaștere ne va rafina percepțiile, ne va trezi intuiția spirituală și ne va ghida către a descoperi multe taine ale Naturii și ale Universului. Vom ajunge astfel gradat să ne percepem trupul împreună cu celelalte patru vehicule subtile, invizibile ca pe un important instrument care ne permite să experimentăm și să savurăm inefabila existență umană ce ne-a fost dăruită de Dumnezeu.

Articol preluat din Programul Taberei yoghine spirituale de vacanță Herculane 2016, publicat laEditura Shambala, tipărit de Ganesha Publishing House
 

yogaesoteric
25 mai 2016