Publicat 20 ianuarie 2021
Traducere Const. Mihăilescu
(partea a treia)
Camerele lor de dormit sunt
foarte sigilate și sunt plasate în locuri îndepărtate de restul casei. Paturile
lor relativ mici, îmi amintesc, tind să fie rotunde, pline de perne aproape uriașe chiar și pentru ei. Parcă totul este făcut și gândit pentru o pisică care doarme în oricare dintre paturile noastre. Poate nu atât de exagerat ca dimensiune, dar comparabil cu un pat Lyrian, făcut pentru o pisică. Au o formă circulară sau de semicerc. Nu am văzut
la ei paturi dreptunghiulare dar acelea arătau delicios. Te poți
rostogoli acolo fără să cazi din pat.. Urmah fiind, de fapt, niște pisici, e de înțeles de ce își petrec mult timp dormind.
În ceea ce privește băile, nu am văzut nimic
asemănător, imaginea de mai jos fiind cea mai apropiată:
Au apă curentă și robinete cu mânere, evident, super-decorate. Noi, rareori folosim robinete, depinde doar de construcția casei, dar, clar, aparținem altei culturi. Se
spune că dacă închizi apa (n-o lași să curgă) aceasta își pierde proprietățile
energetice. De aceea noi, rareori folosim robinete; lăsăm apa să curgă.
Urmah-șii au deci apă curentă, dar prezența robinetelor mi-a atras atenția.
Deși este logic, acea formă de grifon este ușor de mutat plasat pe un singur picior. Dar, așa cum am spus, dau dovadă de multă pricepere în utilizarea acelor picioare, ceea ce fac și folosesc fiind perfect adaptat acestor ființe, care au și se folosesc în egală măsură de mâini și picioare. Lor li se pare că ale noastre sunt foarte mici și fragile, în concepția lor.
Desigur,au și
folosesc toalete, care seamănă cu cele de pe Pământ. Practic asemenea toalete se regăsesc la nenumărate civilizații și rase.
Dar, datorită faptului că utilizatorii au coadă, toaletele au o poziție înclinată.
Adică scaunul pe care se află capacul este vizibil înclinat
în față. Și nu au un rezervor de apă în spate, precum cele de
pe Pământ. Mă gândesc că asta ar fi din cauză că utilizatorul (iarăși !) are coadă....! ceea ce impune existența unui spațiu în spatele vasului. Oricum, cred că vouă nu vi se pare prea dificil de înțeles, dat fiind faptul că multe dintre pisicile voastre domestice au învățat să folosească scaunul de WC.
În ceea ce privește circuitul apei uzate din gospodărie, aceasta ajunge invariabil în stațiile de epurare. Nu poluează, deși nu este
același sistem ca pe Pământ. Ceea ce nu mai poate fi utilizat este
vaporizat sau distrus prin incinerare, după care, energia rezultată e transformată în electricitate. Eficiență maximă. E la fel ca la noi, unde dezintegrăm
totul. Rămâne doar apă moleculară pură. Nu știu cum este exact la
Urmah, din acest punct de vedere, dar trebuie să fie un sistem asemănător cu al nostru. Când
este mai greu să le trimiți la un centru special de colectare sau când locuința este prea departe, deșeurile sunt procesate chiar acolo unde se produc. Cu alte cuvinte, fiecare astfel de casă are instalația sa de epurare și procesare a apei reziduale..
În
ceea ce privește transportul, ei folosesc trenurile Maglev ( nota C.M.: cu suspensie magnetică) precum și
transportul aerian, ca mijloc principal. Aproape totul se transportă prin aer.
Navele spațiale circulare sunt cele mai folosite în aproape toate deplasările,
urmate de cele care arată ca un mic camion de pe la voi, dar care zboară, asemănător navetelor din Star Trek. Este o soluție foarte utilizată. Cu mici diferențe, seamănă cu ale noastre.
Toate navele lor au ca desen o dungă sau o parte care
este tigrată, acestea fiind simbolul utilizat de Urmah. Amuzant este faptul că, la voi, pe Pământ, există un miting aviatric anual unde evoluează avioane, numit Tiger Meet, multe dintre aeronavele militare care fac demonstrații și acrobații având desenați pe ele tigri. La
Urmah, cel mai obișnuit lucru este că nu întreaga navă este
vopsită în dungi, doar o dungă tabby pe spate, care indică posesorul.
În Avyon, drumurile nu sunt ca pe Pământ, dar
există. Sunt drumuri comparabile la voi cu cele de pe la țară. Asta pentru că, la ei, deplasarea pe sol este rar utilizată, transportul realizându-se în general aerian.
Curios este că ei nu folosesc biciclete, acestea părând a fi o invenție strict umană. Nouă ne place acest mijloc de deplasare. deși nu avem așa ceva, dar, curios, avem scutere și alte variante pe
roți mici, care funcționează cu motoare electrice Tesla, motoare ce-și
iau energia din rețelele aeriene, nu din cabluri sau baterii. Au
roți, dar deplasarea realizându-se pe pernă magnetică, unde nu există frecare (tehnologie cunoscută și la voi). Motoarele electrice utilizate la aceste mijloace de transport nu pot rămâne niciodată fără
energie pentru că o poartă cu ele.
CULTURĂ, ARTĂ ȘI
TEMPORUL
Modul în care Urmah-șii se salută între ei sau își salută vizitatorii este prin adresarea expresiei „bună ziua !”, moment în care țin o mână ridicată; gestul este unul absolut comun și totdeauna utilizat.
După cum am explicat mai sus, indivizii acestei rase poartă totdeauna îmbrăcăminte foarte ornamentată, cu armuri mari
și pelerine aurii și lejere.
Mi se pare că sunt mereu excesiv îmbrăcați, deși nu poartă
întotdeauna armură. Din câte am văzut, poartă haine largi,
fără modele, mai degrabă spartane, mai toate albe sau bej
deschis cu ajustări prin bretele elastice. Deși a fost o singură dată, am observat că unii purtau haine de culoare violet, cu inserție de aur.
Un alt obiect de îmbrăcăminte pe care ei îl poartă de multe ori este ceva de genul... nu știu
cum să spun, precum o fusta trupelor romane, dar cu
jambiere negre dedesubt. Bărbații poartă pantaloni scurți,
accentuându-și picioarele scurte. La spate, pantalonii au o fantă prin care iese coada, uneori, suplimentată cu un fel de mânecă. Adică nu este o simplă gaură în haină. Un elastic sau
șireturi servesc la ajustarea mânecii în jurul cozii. Ca orice pisică, au o coloană vertebrală foarte flexibilă care le permite să aibă acces și la partea posterioară.
În picioare poartă cizme (vezi figura !), parcă
rotunjite în față; de obicei, de culoare neagră și cu talpă. 
Sunt din piele vegetală, presupun căci, deși sunt carnivori, ei nu
ucid, ci își produc carnea prin procesare.
Poartă și pantofi închiși sau sandale, de care adesea se descalță, pentru a se simți mai confortabil. Am văzut că mulți purtau un fel de ghete. Moda, la ei, seamănă oarecum cu cea romană.
Am mai observat că mulți, își atârnă diverse podoabe de
urechi; bărbați și femele, deopotrivă. Nu erau pictați pe fețe, căci, în mod natural, ei le au ornamentate.
Am înțeles că au cam aceeași moralitate, în ceea ce privește lipsa hainelor, bustul gol folosind mai cu seamă pentru a-și etala unele trăsături, dar nu este obișnuit să-i vezi goi, adică rămași doar cu blana.
Alte particularități: se spală cu limba, linsul fiind un fel de sport național, pe care-l practică tot timpul și în public; asta deoarece saliva lor este diferită de a noastră. Nu i-am văzut și
nu cunosc amănunte, dar îmbăierea pare a fi un procedeu de curățare mai mult din politețe. Deși intră mai mult în obișnuința
pisicilor de casă, nu al felinelor mari, se pare că, totuși, fac zilnic fac și baie cu apă.
În ceea ce
privește educația parentală, știu că pisicile se ajută între
ele. Am văzut pisoi (copii) purtați pe brațe de ambii părinți și, obișnuit, de cei care nu aparțin familiei. Își poartă bebeluși așa cum o facem și noi sau voi, nu sunt transportați în gură, ca felinele Pământului. Uneori se folosesc de un rucsac, dar e obișnuit să vezi cum doi- trei copii stau agățați de un adult, dacă sunt mai mici. Folosesc și niște cărucioare mai ales dacă sunt, să zicem, 8 pisoi. Cărucioare folosim și pentru copiii noștri.
Cât
despre mâncare, ei nu se hrănesc din vânat, ci produc carnea pe care o consumă. Din câte am văzut, producerea cărnii era un proces asigurat de un aparat destul de voluminos și alte aparate auxiliare, care producea carne pentru mai multe persoane sau familii. Această carne se obține printr-un proces în care se cresc culturi de celule sau țesuturi în dispozitive similare capsulelor
medicale.
Urmah-șii sunt foarte dedicați gastronomiei, folosesc multe rețete pentru preparatele culinare, afectând mult timp preparării hranei.
În
ceea ce privește animalele de companie, și lor le place să aibă mai multe
pisici de companie, așa cum le cunoaștem și noi. Ei tratează și le consideră aceste pisici domestice ca pe rude îndepărtate.
De fapt, cândva, pisicile de casă de pe diferitele planete, au provenit de pe această planetă, conform celor comunicate de ei. Acea planetă este locul în care își au originea toate felinele din această galaxie. Pe nava noastră, având în vedere viteza cu care se înmulțesc, stoparea sau încetinirea acestui proces se realizează prin tratamente hormonale, altfel, ar apărea probleme de suprapopulare la bord.
După cum mi-a spus Nai'shara, în legătură cu acest subiect, faptul că Urmah-șii țin pisici domestice
e ca și cum taygetanii sau pământenii
ar avea pe lângă casă pitici de cca 40 cm, ca animale de companie.
În ceea ce
privește limba sa scrisă, aceasta este una cuneiformă explicabil dacă ne gândim că în trecut scriau (scrijeleau) cu unghiile pentru a obține manuscrisele. Sunt un fel de seturi de linii complexe; un fel de
scriere cuneiformă, Kanji. Un grup de simboluri formează un cuvânt
complet, asemănător cu Kanji.
LIMBA URMAH
Numerele
lor se bazează, tot pe acest fel de scriere cuneiformă. Contează unghiul, sensul și direcția liniilor care formează un număr și ce poate crește în complexitate. Liniile nu sunt uniforme, ci par niște mici săgeți sau pene, cu o bază și un vârf ascuțit. Citirea se face în sensul acelor de ceasornic. Pentru valori numerice mari se figurează aglomerări ordonate de semne. Zecile, sutele,
miile etc. sunt reprezentate de grupuri de semne, dispuse într-un anume mod. Dacă observați, această formă de scriere este
foarte asemănătoare cu pisica. 
Observați liniile lungi, în unghiuri diferite, clar ascuțite ori îngroșate. Trebuie să înțelegi că scrierea se făcea inițial cu unghiile, după care au evoluat, deși și acum se mai practică, mai ales când se redactează manuscrise. Ultima imagine este o scrierea, lungă, ascuțită și în unghiuri.
Nu
știu dacă limba cuneiformă pe care aveți pe Pământ se datorează
influenței civilizației Urmah din trecut, dar este posibil. Reprezintă și un mod logic
de a scrie pe tăblițe de lut. Nu uitați că Urmah-șii sunt prezenți pe Pământ de
mii de ani, în special în Egipt și Sumer, și mai recent în
cultura romană și, mai ales, cea greacă. Nu ar fi surprinzătr să fi existat o
influență a lor asupra scrisului civilizației umane.
În zilele noastre, practic, Umash-șii scriu cu computerul, dar nu au tastaturi ca ale noastre, ci niște butoane supra-scalate și dispuse tot pe suprafețe
high-tech de tip touch-sensitive ( tactile), holograme sau reprezentare prin gând. Deci, ei nu tastează pentru că anatomia lor nu le permite, dar au tastaturi sau interfețe digitale concepute pentru pisici.
În
general, în cazul în care nu sunt se utilizează holograme tactile interactive,
se folosesc de butoane fizice, care arată ca o jumătate de sferă,
jumătate de minge de ping-pong cu mărimi adaptate la micile lor tampoane
de la picioare sau, pentru mai multă precizie, de la degetele membrelor din față.
(va urma)
https://swaruu.org/transcripts/cultura-felina-urmahs-sin-video
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu