se: Y319a - Navigația stelară 4 (Partea 2) - Nave spațiale în Hyper Space (Athena Swaruu)

Autor Gosia de la Agenția Cosmică.
Publicat 24 iulie 2022.
Traducere Const.Mihăilescu

Robert: Da. Cineva întreabă: "Robert, atomii corpului fizic se separă în timpul săriturii, ca apoi să se reunifice, sau cum?"
Swaru X (Athena): Cel care te-a întrebat gândește în termeni materiali. În timpul translocației atomii nu pățesc nimic, sunt bine, iar moleculele, nu se separă și nu dispar. Pur și simplu nu mai sunt compatibile cu locul de unde pleacă și devin compatibile cu noul amplasament, din punctul de vedere al oceanului eteric. Tehnologia avansată, pe care o vedeți în Star Trek, e la câteva mii de ani de voi.

Este similar cu un portal „dirty-portal” cu energie redusă. Există unele unde, cealaltă parte, așa cum este, fără efect de apă, de unduire. Acel efect apare doar la cei cu energie scăzută. Dar dacă este real. Exact așa arată în portaluri cu energie scăzută.

Robert: Există o limită a numărului de salturi prin portaluri pentru corp?
Swaruu X (Athena): Nu există, pot fi câte vrei, până te plictisești.
Dar pentru ca acest subiect să fie înțeles trebuie să merg mai adânc pentru a descrie natura realității prin frecvențe.
Nimic nu se dematerializează, structura oamenilor și a navelor rămâne intactă. Nu trebuie să transporți nimic dintr-un loc în altul.
Navele din Hyper Space nu se mișcă, doar spațiul se mișcă în jurul lor. Zborul prin Hyper Space nu este propulsie care realizează o replasare ci o schimbare de stare a frecvenței de vibrație. Este opusul a ceea ce cred oamenii. Ei se întreabă cum se mișcă o navă prin spațiu. Când spațiul care înconjoară nava se mișcă, se mută și nava odată cu acel spațiu, dar nava în sine n-a plecat nicăieri, n-a pornit motoarele. Ea va face saltul în timp iar kilometrajul de la bord va arăta zero km. efectuați.
În esență, mutare dintr-un loc în altul înseamnă schimbarea compatibilității existențiale a navei care nu mai este în acord cu locul de origine și cu vechiul amplasament. Amintiți-vă că în univers totul este acum și totul este aici. Nu există distanțe. Cred că pot explica mai bine dacă folosesc tabele numerice.
Robert: Mulțumesc, Tina. Cititorii vor fi probabil derutați de ceea ce ai spus, cum că un obiect de masă mare va tinde să-și schimbe frecvența începând cu carena către interior, atunci când este scufundat în toroidul energetic. Asta înseamnă că schimbarea frecvenței va începe cu carcasa exterioară progresând spre interior, mai întâi modificând lucrurile și obiectele din interior, care au mai puțină masă, cum ar fi mobilierul sau draperiile din lemn, oamenii... și la urmă va fi modificată structura internă mare a navei, care îi conferă rigiditate.
Și tot legat de asta, suntem întrebați: „Ceea ce va ajunge la destinație va fi o masă amorfă de părți ale navei și interiorul acesteia, mai mult sau mai puțin întregi” ?
Swaru X (Athena): Înțelegerea e greșită. Dacă vorbim de portaluri sau nave mici, saltul este instantaneu și depinde de nava în sine cum o face. Aici problema pentru procedura de timp SIT (nota C.M.: sistemul temporal intern al navei) de adaptare moleculară nu este legată de salt în sine și nici de natura „călătoriei”. Totul este instantaneu.
Problema este că pentru a sări dintr-un loc în altul, folosind Hyper Space, frecvența de vibrație a întregii structuri a navei trebuie schimbată de la început până se ajunge la destinație.
Acea tehnologie este teoretic perfectă și funcționează bine cu obiecte de masă mică. Dar la cele mari există o limitare tehnologică, care nu are nimic de-a face cu principiul zborului instantaneu în Hiper Spațiu.
Limitarea tehnologică e dată, pentru navele spațiale mari, de raportul putere/greutate al unui vehicul terestru. Ca exemplu, o navă ca Toleka, cu motoare uriașe, va avea greutatea unei remorci cu 18 roți sau semiremorcă.

Motorul navelor mari are multă masă, sau motoare combinate, ca în cazul lui Toleka, unde sunt 8, plus 4 de manevră. Chiar și cu puterea lor titanică, ele nu-și pot schimba instantaneu frecvența de vibrație a întregii nave deoarece este prea mult și deoarece fiecare obiect în repaus tinde să rămână în repaus (n.m: forța de inerție); pentru percepția oricui se află în navă, va exista o întârziere temporară, până când toate

moleculele navei vor trece de la o frecvență la alta.

Pentru a evita incidentele și problemele cauzate de lipsa de putere se procedează la executarea repetată a unor mici salturi prin Hyper Space, echivalent cu o deplasare, astfel încât să se atingă frecvența destinaţiei nu imediat ci cu o anumită retardare..
Exprimând asta matematic (pentru asta aș avea nevoie de tabelele numerice pe care încă nu le-am făcut), dacă destinația ar avea frecvența 8347Hz, dar nava mare ar fi la frecvența inițială 1044, din lipsă de putere acoperitoare, nu se va putea schimba simultan frecvența de vibrație a tuturor moleculelor sale (de la 1044 la 8347), așa cum s-ar întâmpla cu o navă mai ușoară, de ex., Suzy.
Astfel că se va proceda la schimbarea progresivă (treptată) a frecvenței, procesul încheindu-se înainte de a atinge destinația.
Astfel: de la 1044 se sare la 1045, apoi 1046, 1047... și așa mai departe în derulare rapidă, astfel că la destinație toate moleculele navei vor avea frecvența 8347 hz.
Dar asta nu este o mișcare prin nimic ci o schimbare internă a frecvențelor, în interiorul toroidului de imersiune totală care formează motoarele unei nave. Deci, treptat, nu imediat.

Să încerc o explicație fără tabel.
Ce este, în fond, numărul 8347?
El cuprinde o cantitate de numere, o valoare a energiei exprimată numeric, ceea ce înseamnă că face parte dintr-o Matrice care o susține. Adică numărul 8347 nu există de la sine, ci există doar pentru că se numără printre celelalte numere care îi dau sens și valoare.

Altfel spus, numărul 8347 este susținut de ceea ce îl înconjoară, în acest caz numerele 8346, 8345, 8344 și mai în urmă, pe scară descendentă, dar, în același mod, și de numerele 8348, 8349, 8350, pe o scară ascendentă. Astfel că niciun număr, oricare ar fi el, nu poate exista fără celelalte, ele depinzând mereu unul de celălalt.

Deci, numărul 1044 nu poate ocupa direct „locul”numărului 8347 pentru că nu merge acolo, nu e locul lui acolo. El nu se va regăsi, nu va fi potrivit șirului de numere 8344, 8345, 8346,..x..., 8348, 8349. Acolo unde am pus x nu pot pune decât pe 8347, nu pe 1044. E atât de simplu!; 1044 nu merge acolo.
Dacă reprezentăm locurile prin valorile lor numerice (care reprezintă frecvențe), într-un șir de la 1044 (plecare) la 8347 (destinația), sărind în trepte, trebuie, cu necesitate, să treci din treaptă în treaptă până ajungi la 8347, după care, următorul pas va fi 8348, adică destinația. De data aceasta, nu va mai fi 1044 ci 8348 și nu va mai avea vecini pe 1043 și 1045 ci pe 8347 și 8349, diferiți de vecinii dinainte și, obligatoriu tu, cel care erai 1044, vei fi diferit și anume 8348.
Cu o navă mare, vei face o serie de sărituri nu atât de drastice în direcția corectă, modificându-i treptat frecvența internă până când va coincide cu valoarea energetică numerică a destinației.
Aceasta nu este o problemă a naturii călătoriei în hiperspațiu, ci, mai degrabă, o problemă de insuficientă capacitate (putere) a motoarelor navei de a impune schimbarea energiei asupra masei navei. Acel factor de putere necesar pentru a face saltul va depinde de fiecare navă și de raportul dintre puterea nominală de ieșire a motoarelor sale și masa totală a acelei nave.
Acest factor poate fi considerat ca viteza unei nave de a se deplasa în Hyper Space, de la punctul A la punctul B, doar în mintea unei persoane cu o experiență de viață într-un lume ce se supune vectorilor spațiali x, y, z, cu volum, dar nu din punct de vedere al frecvențelor vibratorii ale Hiperspațiului.
Fiecare navă va avea o capacitate diferită, iar rezultatul final, privind percepția timpului SIT de către echipaj, va depinde de raportul puterea de ieșire, greutate-masă al fiecărei nave.

Pe o navă de tip Toleka, o călătorie Pământ la Temmer dă o percepție de 7 ore timp SIT. O navă cu coeficient greutate/ putere mai bun, va oferi echipajului o percepție mai scăzută a timpului SIT.
Dar aceasta nu este aprecierea deplasării unui obiect prin distanță. Este doar o întârziere din cauza schimbării treptate a frecvențelor și doar din punctul de vedere al echipajului navei.

Robert: Mulțumesc. Deci o navă ca Toleka ar trebui să treacă prin toate numerele cuprinse între 1044 și 8347. La fel și în cazul navelor mici?

Swaruu X (Athena): Cu cât raportul putere/greutate e mai mare, cu atât vor fi mai mari salturile sale între numerele reprezentând punctul de plecare și cel de sosire.
Cu alte cuvinte, o navă cu un raport putere-greutate slab va trebui să sară pe rând, unitate cu unitate, până când atinge valorile țintă. O navă mai puternică va putea face salturi din 5 în 5 unități sau din 45 în 45, până să ajungă la valoarea reprezentând destinația. Adică, cu cât raportul Putere/Greutate este mai mare, cu atât pot fi mai mari săriturile navei, cu percepția corespunzătoare a SIT-ului.
Acum, secvența completă între 1044 și 8347 pe un plan numeric, va fi considerată ca o secvență progresivă de numere, cum ar fi distanța dintre un oraș și altul, mergând pe drum, măsurată în kilometri sau mile, dând astfel iluzia de a fi în mișcare prin spațiu cu propulsie, când, de fapt, NU e o deplasare prin propulsie ci o schimbare de stare a frecvenței vibratorii existențiale.
Robert: Am înțeles. Suzy are nevoie doar de o singură săritură, deci.
Swaru X (Athena): Între unele puncte da, sare direct, dar între Pământ și Temmer, tipul navei va fi de 36 de minute. Nu este rău, în comparație cu cele 7 ore pentru Toleka, care, la rândul său, este excelent, dacă ținem cont de dimensiunea sa enormă. De altfel este considerată o navă foarte rapidă, pentru un Heavy Cruiser.(crucișător greu)
Robert: Mulțumesc Tina, explici foarte bine.
Swaruu X (Athena): Mulțumesc pentru apreciere.
Gosia: Și eu mulțumesc, de asemenea. Pentru că marea masă a Tolekăi trebuie să facă salturi în bucăți în Hyperspace, frecvența de destinație este atinsă fragmentar. De ce este mai greu pentru Toleka să ajungă la 8342 din 1000 decât să ajungă la 2000?
Swaruu X (Athena): Este în relație cu frecvența energetică a moleculelor sale. Este ca și cum ai încălzi o bucată de metal într-un cuptor. Dacă este mic se va încălzi repede, dacă este mai mare, va dura mai mult până se încălzește totul.

În descrierea moleculară:
Dacă o particulă de materie, care alcătuiește o navă, vibrează cu 1044 de cicluri pe unitatea de timp, are nevoie de energie pentru a începe să vibreze progresiv mai repede, până când ajunge la 8347 de cicluri pe unitatea de timp.
Dacă molecula face parte dintr-un obiect mic, de masă mică, transmisia este în esență instantanee. Dar dacă obiectul are o masă mare, aceeași influență a câmpului energetic și magnetic, care alcătuiește materialul navei, are tendința de a-și menține frecvența de bază de 1044.
Trebuie creat un fel de reacție în lanț care să schimbe frecvența de vibrație a tuturor moleculelor. Acest lucru necesită timp din punctul de vedere al observatorului, generând percepția timpului SIT.
Robert: Exact. Este ca portalul Stargate.
Swaruu X (Athena): Da, dar masa totală contează mai mult decât dimensiunea, deși, de obicei, sunt legate una de alta. Inerția obiectului; fizică elementară. Este nevoie de energie pentru a-și schimba starea.
Robert: Frecvența de bază de 1044 este desigur, în acel moment, dominantă.
Swaruu X (Athena): Exact, exact. Moleculele tind prostește să rămână la 1044. La fel ca încărcătura de pe un camion cu semiremorcă, ea vrea să rămână statică, iar motorul uriaș al camionului trebuie să lucreze foarte mult pentru a-i schimba starea, (a învinge inerția: n.m.)
Mintea oamenilor care trăiesc în lumi cu x,y,z, adică lățimea, adâncimea și lungimea, interpretează acel timp de adaptare moleculară ca pe o deplasare de la punctul A la punctul B, deși nu este așa.