Generația 5G – EMF si Bolile (I)

 Am aflat deja, din numeroasele studii realizate de către diverși cercetători, că EMF (câmpurile electromagnetice) afectează în mod nefast trupul nostru, generând anumite boli.

Să vedem cum anume apar aceste boli în organism. Ele nu se dezvoltă aici peste noapte. Totul începe cu nişte schimbări foarte subtile în trup, fapt căruia cel mai probabil nici nu îi dăm atenție. Multe dintre aceste simptome pot fi explicate şi prin numeroase alte cauze.

Deoarece daunele produse de EMF se petrec cu mult sub nivelul nostru de conştientizare, pur şi simplu nu suntem conştienţi de necesitatea de a ne micşora expunerea.

„Problema este că efectele EMF – în special când vine vorba de cancerul creierului, care are o perioadă de latenţă de minimum 10 ani – au nevoie de destul de mult timp înainte de a se manifesta sub forma unei boli pe care să o recunoşti” – declară dr. Mercola.

Cercetările au arătat că EMF contribuie la apariția multor boli. Să trecem în revistă pe cele mai importante.

Țiuituri în urechi (tinitus)

Tinitus este percepţia sunetului descris ca un ţiuit în urechi în absenţa oricărei surse exterioare. Deşi acest fapt cu siguranţă nu este o problemă care pune în pericol viaţa, zumzetul sau ţiuitul urechilor este unul dintre cele mai frecvente simptome ale celor care sunt afectaţi sau suferă de hipersensibilitate la EMF. El afectează aproximativ 1 din 10 adulţi.

El poate fi, de asemenea, un semn al altor afecţiuni subiacente, precum leziunea urechii sau tulburarea sistemului circulator. Și mai grav, un semn al afectării permanente a nervilor, care ar putea prezice deficienţe auditive viitoare.

Tinitusul apare atunci când celulele din urechea internă (cohlee) sunt deteriorate. Aceste celule care funcţionează defectuos sfârşesc prin a trimite semnale la creier şi în absenţa unui stimul sonor. Mulţi oameni cu această problemă raportează că ea are un impact nefast asupra calității vieţii lor.

Majoritatea persoanelor care suferă de tinitus nu au habar că el poate fi în legătură cu expunerea la EMF. Un exemplu edificator ni-l relatează chiar dr. Mercola:
„La începutul anului 2019, am avut pagube provocate de mucegai în locuinţa mea. Şeful echipei care a venit să remedieze dunele avea de mult timp ţiuituri în urechi. Când mi-a împărtăşit acest aspect, l-am recunoscut ca efect secundar comun al expunerii la EMF şi l-am dus în dormitorul meu care este complet protejat de RF. Când am închis curentul din cameră (adică s-a decuplat tensiunea), ţiuitul lui a dispărut pentru prima oară în ultimii 15 ani.”

Urechile sunt foarte susceptibile la influența EMF şi astfel pot fi indicatori timpurii ai daunelor provocate de EMF. Legătura dintre expunerea la EMF şi tinitus este corelată cu modul în care trupul foloseşte semnale electrice pentru a transmite informaţii. În creierul nostru, nervii comunică între ei prin intermediul unor mici descărcări electrice, iar EMF externe pot interfera cu aceste semnale.

Există dovezi substanţiale din studii electrofiziologice care arată că EMF, în special de la telefoanele mobile, influenţează funcţionarea creierului şi procesarea nervoasă în sistemul auditiv al creierului nostru.

În anul 2019, în Suedia s-au efectuat studii care au arătat că incidența tinitusului la copiii mici a crescut în mod dramatic. În anul 1997, doar 12% din şcolarii de şapte ani studiaţi au avut tinitus. În 2006, 42% din şcolarii de şapte ani aveau tinitus.

Cataracte

Cataractele sunt unele din cele mai bine documentate afecţiuni legate de expunerea la EMF.

Oftalmologul Milton Zaret (SUA) a efectuat cercetări asupra personalului militar care a fost expus la radar şi la alte frecvente radio similare, ca parte a activităţii lor, la sfârşitul anilor ’50. Ceea ce el a descoperit a fost că expunerea la un grad scăzut de frecvenţe de microunde a contribuit la formarea cataractei într-o altă zonă a ochiului decât aceea unde se formează de obicei cataracta.

În anul 2008, cercetătorii israelieni şi-au propus să evalueze efectele radiaţiilor de 1,1 Ghz asupra ochiului. Ei au observat două tipuri de daune asupra cristalinului:
- o reducere a calităţii optice a cristalinului, care era reversibilă;
- deteriorarea structurală şi biochimică a stratului celular epitelial al cristalinului, care era ireversibilă.

O revizuire din anul 2010 a 45 de studii asupra efectelor netermale ale radiaţiilor neionizante asupra cristalinului ochiului, a găsit dovezi că radiaţia cu microunde cu putere mică modifică proliferarea celulară şi apoptoza (moarte celulară programată, în care celulele deteriorate dispar), afectează comunicarea intercelulară şi provoacă instabilitate genetică şi un răspuns la stres în celulele care alcătuiesc căptuşeala epitelială a cristalinului.

Străpungerea barierei hematoencefalice

Unul dintre cele mai alarmante pericole ale radiaţiilor telefonului mobil este reprezentat de daunele pe care le pot provoca în creier.

Bariera hematoencefalică sau bariera sânge-creier (BBB) formează un scut protector în jurul creierului. Această barieră este compusă din celule care au joncţiuni atât de strânse între ele, încât nu există nicio deschidere prin care să poată scăpa ceva din vasele de sânge în creier. Existenţa BBB a fost descoperită la sfârşitul secolului al XIX-lea de bacteriologul german Paul Ehrlich.

„BBB există pentru a ne proteja creierul de orice toxine – alcool, poluanţi de mediu, viruşi sau bacterii – care ar putea circula în fluxul sanguin. De asemenea, ea permite în mod selectiv pătrunderea anumitor nutrienți şi neurotransmiţători, astfel încât creierul să aibă tot ce este necesar pentru o bună funcţionare, precum şi pentru a permite o presiune constantă în interiorul capului, astfel încât să nu apară vreun accident vascular cerebral.

Creşterea stresului oxidativ declanşat de EMF şi de producţia de peroxinitrit poate provoca o permeabilitate crescută în BBB. Când BBB este deteriorată în acest fel, poate contribui la o mare varietate de probleme, inclusiv cancer şi procese neurodegenerative, precum boala Alzheimer.”

Primul cercetător care a demonstrat o legătură între expunerea la EMF şi permeabilitatea barierei sânge-creier a fost Allan Frey, care în anii ’60 şi ’70 a efectuat pentru armată cercetări asupra efectelor fiziologice ale expunerii la radar.

În deceniile următoare, neurologul elveţian Leif Salford a condus mai multe studii privind efectele radiaţiilor cu microunde asupra BBB la şobolani. Într-un studiu publicat în anul 1994, echipa sa a expus şobolani la semnale continue şi pulsate de 915 Mhz timp de 2 ore. O oră mai târziu, şobolanii au fost sacrificaţi şi creierul lor examinat. La 56 dintre cei 184 de şobolani expuşi, două proteine care în mod normal sunt filtrate de bariera sânge-creier erau încă prezente în interiorul creierului lor (spre deosebire de numai 5 din 62, la creierele de şobolani care nu au fost expuși).

În anul 2009, Salford a efectuat un experiment similar, dar de data aceasta creierul şobolanilor a fost testat la şapte zile după expunerea de 2 ore la radiaţii, şi a obţinut rezultate similare.

Deci, la modul figurat vorbind, expunerea la EMF produce găuri într-un mecanism vital de protecţie, producând consecinţe pe care noi abia începem să le înţelegem.

Afectarea somnului și reducerea melatoninei

Unul dintre cele mai frecvente simptome raportate de persoanele care se confruntă cu o nouă expunere la EMF este insomnia. S-a dovedit că EMF de frecvenţă extrem de scăzută (de exemplu, cele emise de centralele electrice şi de cablurile electrice) şi EMF de frecvenţe radio precum cele emise de telefoanele mobile afectează somnul.

Unul dintre motivele posibile pentru care se petrece aceasta este că EMF excită regiunea corticală a creierului, ceea ce face mai dificilă relaxarea şi pătrunderea în starea de somn. Un alt motiv probabil este că EMF reduc nivelul de melatonină.

Melatonina este un hormon produs în principal în glanda pineală, care este esenţial pentru stabilirea unui ritm circadian sănătos.

„Când nivelul de melatonină este perturbat, apare tendinţa de a experimenta o scădere a duratei de somn profund, care este esenţial pentru funcţionarea optimă a trupului. Din păcate, somnul ca strategie de optimizare a sănătăţii este serios trecut cu vederea. Dar melatonina are implicaţii mult mai mari în organism, nu doar asupra somnului. Chiar şi numai numărul zonelor din trup care au receptori pentru melatonină indică cât de importantă este aceasta pentru funcţionarea întregului organism. Ea este utilizată de aproape toate organele, inclusiv de creier, ficat, intestine, rinichi, sistemul cardiovascular şi vezica biliară, precum şi de celulele imune, celulele de grăsime şi chiar de piele.”

Pe lângă optimizarea ritmului circadian, melatonina are proprietăţi puternic antioxidante, ajutând la suprimarea radicalilor liberi nocivi şi reduce markerii de îmbătrânire şi degenerare a creierului.

EMF perturbă bariera intestinală

„Similar cu modul în care EMF degradează BBB, ele slăbesc şi integritatea altei bariere importante, intestinul! EMF slăbesc joncţiunile strânse dintre celulele care căptuşesc tractul intestinal, creând o afecţiune cunoscută sub numele de leaky gut (sindromul intestinului permeabil).

În timp ce un intestin permeabil este asociat în principal cu boli inflamatorii intestinale, cum ar fi colita Crohn şi colitele ulceroase, oamenii sănătoşi pot prezenta, de asemenea, diferite grade de permeabilitate intestinală crescută, ceea ce poate duce la o mare varietate de simptome.

Odată ce integritatea mucoasei intestinale este compromisă, toxinele şi proteinele străine pot intra în fluxul sanguin. Acest fenomen are ca rezultat multe probleme, inclusiv o creştere a inflamaţiei. Inflamaţia cronică poate contribui şi/sau duce la alte afecţiuni de sănătate, cum ar fi artrita şi bolile de inimă.

Această periclitare a barierei intestinale poate face şi ca sistemul tău imunitar să devină confuz şi să înceapă să atace propriul trup ca şi cum ar fi un inamic, ceea ce reprezintă un semn distinctiv al tulburărilor autoimune.

Un alt mod în care EMF îţi sabotează sănătatea intestinului este prin interferarea lor cu funcţia microbilor prietenoşi care trăiesc în tractul digestiv şi care joacă un rol important în multe funcţii vitale, inclusiv în imunitate.”

După cum spune Dietrich Klinghardt, microbiomul uman este „în mod puternic şi direct afectat de undele electromagnetice la care îl expunem”.

Cancerul

Cu toate că industria wireless şi guvernele vor să ne facă să credem că nu există nicio relaţie între cancer şi EMF, acest fapt nu este adevărat. Există un număr mare de studii confirmate care documentează această asociere.

Una din legăturile dintre EMF şi cancer este creşterea stresului oxidativ – aceasta contribuie la disfuncţia mitocondrială, care este o cauză majoră a leziunilor de la nivelul ADN-ului şi a cancerului. Există câteva tipuri de cancer a căror conexiune cu EMF este în prezent susţinută de dovezi ştiinţifice mai puternice decât în cazul altora.

Cancerul la creier

Poate cea mai concludentă asociere între EMF şi cancer aparţine cancerului cerebral. Există acum dovezi copleşitoare privind legătura dintre expunerea la EMF şi cancerul creierului.

Tipul de tumoare malignă cel mai mult asociat cu expunerea la EMF este gliomul, care se formează în ţesutul creierului asemănător lipiciului, care susţine neuronii. Este o formă rară şi extrem de agresivă de cancer la creier.

Ca şi în cazul cancerului pulmonar cauzat de fumat, gliomul are o perioadă lungă de latenţă la oameni – mai mult de 20 de ani – deci în mod frecvent el nu este recunoscut ca fiind asociat cu utilizarea telefonului mobil, iar studiile epidemiologice abia recent au început să arate o conexiune între cele două.

Deşi gliomul este o boală destul de rară, care se regăseşte doar în proporţie de aproximativ 1% din toate cazurile de cancer, au existat unele persoane importante afectate în ultimi ani, de exemplu, senatorii SUA John McCain şi Ted Kennedy, care au murit amândoi de glioblastom. Aceste tumori sunt dificil de detectat; în momentul în care sunt diagnosticate, timpul mediu de supravieţuire după descoperire este de numai aproximativ 1 an.

„Deşi puţine persoane au făcut o conexiune între cancerele acestor bărbaţi şi utilizarea telefonului mobil, este foarte probabil ca utilizarea telefoanelor mobile să fi contribuit la boala lor, deoarece senatorii tind să-şi rezolve o bună parte din afaceri prin telefon, în special atunci când sunt în Washington, D.C sau departe de circumscripţiile lor. (Mai mult decât atât, aşa cum a raportat Washington Post, Verizon şi AT&T au instalat turnuri de celule portabile (5G) pe ferma lui McCain, lângă Sedona, Arizona în 2007).”

Cercetări care au găsit o legătură cu utilizarea telefonului mobil există de zeci de ani. Mai multe studii au descoperit un risc crescut de a dezvolta tumori cerebrale la utilizatorii de telefoane mobile, inclusiv multe studii din ultimi ani care indică expunerea la radiaţiile telefonului mobil drept cauză a cancerului cerebral.

„De exemplu, în anul 2016, un studiu al Programului Naţional de Toxicologie (SUA) a expus şobolani masculi la radiaţii de radiofrecvenţă cu frecvenţe şi modulări utilizate în industria wireless din SUA. Şobolanii expuşi radiaţiilor telefonului mobil timp de aproximativ 9 ore/zi pe o perioadă de 2 ani au avut crescut riscul de a dezvolta glioame maligne în creier, precum şi un alt tip de tumoare la inimă, schwannom malign.”

Riscul de cancer cerebral este şi mai mare pentru copii. În anul 2009, oncologul suedez Lennart Hardell a comparat utilizarea telefonului mobil şi a telefonului fără fir a rezidenţilor suedezi cu tumori maligne la creier, cu rezidenți cu tumori benigne ale creierului sau sănătoşi. A descoperit că toţi aceia care au început să folosească un telefon mobil la o vârstă mai mică de 20 de ani au avut cel mai mare risc de a dezvolta gliom.

Hardell a publicat, de asemenea, studii ulterioare care întăresc legătura dintre utilizarea telefonului mobil şi a telefonului fără fir şi tumorile pe creier. El a descoperit că tumorile tindeau să se formeze în zona creierului cea mai apropiată de locul unde se afla un telefon mobil în timpul unui apel şi că riscul de a dezvolta tumori maligne ale creierului a atins vârful în asociere cu 3 factori de risc:
- Numărul de ani de utilizare;
- Numărul total de ore de utilizare;
- Vârsta la prima utilizare.

(va urma)

http://yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=24483