Bazele secrete comune ale SUA și extratereștrilor (I)

 Traducere Const. Mihăilescu

Mărturiile căutătorilor de adevăr, care susțin existența bazei din Dulce sugerează că această facilitate secretă realizează o serie de proiecte axate pe schimbul de tehnologie, controlul minții, experimente genetice și încălcări ale drepturilor omului ale cetățenilor răpiți. 

Este foarte probabil ca unul sau mai multe dintre aceste proiecte să devină o zonă de conflict între rasele extraterestre și organizațiile guvernamentale secrete. 
Acest conflict a dus la o ciocnire militară, care a devenit cunoscută sub numele de „Războiul Dulce”. Motivul exact al acestei confruntări rămâne neclar; așa cum rezultă din diverse dovezi, ea a avut loc efectiv și a provocat un număr semnificativ de victime (decese), inclusiv personal american, paznici de securitate ai bazei și reprezentanți ai raselor extraterestre.

Potrivit lui Castello, conflictul militar din Dulce a început ca urmare a creșterii mișcării de rezistență, care includea atât personalul de securitate, cât și simpatizanții raselor extraterestre care doresc să ajute persoanele private de libertate în sectoarele extraterestre ale bazei. 
În final, o unitate militară de elită a forțelor Delta, formată din 100 de persoane, a fost trimisă la bază pentru a eradica mișcarea de rezistență, care începuse să amenințe sistemul de securitate al bazei. 

Drept urmare, victime ale conflictului au fost atât din personalul forțelor Delta, cât și personalul de securitate al bazei bazei dar și entități extraterestre. 
Confruntarea militară din Dulce este reflectată și în rapoartele altor căutători de adevăr, inclusiv Phil Schneider, care a lucrat ca inginer geolog când s-a cuutat loc de amplasare a bazei Dulce, și pentru alte baze subterane din Statele Unite, inclusiv baze subterane din întreaga lume. 

În 1995, Schneider a oferit următoarele detalii din biografia sa și despre confruntarea militară care a avut loc: „Pentru a vă face o idee despre cine sunt eu, voi începe cu absolvirea unei școli de inginerie. 
Mi-am construit reputația de inginer geolog și de structură  în zone militare și aerospațiale. 
Am luat parte la construcția a două baze în Statele Unite, baze care au o importanță majoră în crearea a ceea ce se numește Noua Ordine Mondială. Prima bază a fost o bază în Dulce, New Mexico.

În 1979, am fost implicat într-o luptă armată cu extratereștri umanoizi reușind să supraviețuiesc. 
Probabil că sunt singurul supraviețuitor care vorbește astăzi despre acest subiect. Alți doi supraviețuitori sunt ținuți sub supraveghere strictă. 

Sunt singurul care cunoaște toate detaliile întregii operațiuni. 66 de agenți de informații, FBI, Berete Negre și altele asemenea, au murit într-0 acțiune de asalt armat. Am fost acolo. ”

Schneider descrie cauza confruntării militare din 1979 considerând-o un fel de „accident” în timpul executării unor planuri de forare, în care se urmărea extinderea bazei din Dulsa: „Lucram pentru extinderea bazei militare subterane adânci din Dulsa, care este probabil cea mai adâncă dintre toate bazele. Are șapte niveluri în subteran adică ceva mai mult de 2,5 mile (cca 4 km.) adâncime. În acel moment, executam patru puțuri de adâncimi diferite în deșert, pe care urma să le unim. pentru aceasta era nevoie să efecuăm detonări. Treaba mea era să cercetez structura rocilor din traseu și să recomand dozarea cu explozibil corespunzător fiecărui caz. Adâncindu-ne cercetarea în subteran, am dat de o cavitate plină de extratereștri străini, dintre cei cunoscuți sub numele de Marii Grays. S-a ajuns la confruntare, în care noi am ucis doi ET. 
Printre ET erau și cca 30 de oameni. Au mai apărut și alții, în fina numărul lor fiind de cca 40 de ființe.Toți au fost uciși în confruntare. Oricum, eram complet surprinși că în acea zonă, sub noi, exista o bază subterană a extratereștrilor. 
Mai târziu, am aflat că trăiau de multă vreme pe planeta noastră ..ceea ce, după părerea mea, putea explica multe din ceea ce se află în spatele teoriei astronauților antici.

O diferență importantă între versiunea Schneider și versiunea Castello este aceea că Schneider nu vede baza ca fiind una comună (pământeni - ET).  El o descrie ca fiind o structură americană la șapte niveluri, care „accidental” se afla în deasupra bazei antice a raselor extraterestre. Era convins că misiunea lui era să extindă baza existentă și să nu deranjeze sau să atace extratereștrii. 

Improbabilitatea faptului că baza de la Dulce ar fi fost construită „întâmplător” suprapusă peste grota extratereștrilor, sugerează că Schneider a fost doar parțial informat despre adevărata natură a misiunii sale și despre ce se întâmpla la nivelurile inferioare. 
Un scenariu mai plauzibil a fost acela că Schneider a asistat forțele americane să ajungă la cel mai adânc nivel al bazei de la Dulce, cel de-al șaptelea, care a fost închis și unde se afla adevărata cauză a conflictului.

Undeva, prin 1993, Schneider a încetat să lucreze pentru diverșii săi clienți corporativi, care executau contracte militare, din cauza convingerii că exista un plan secret al Marilor Grii, urmărind crearea și instaurarea Noii Ordini Mondiale (operă a ONU, controlată în secret de ei). 
El a început o serie de prelegeri devenite publice, în care a deconspirat existența și activitatea bazelor subterane, la crearea și construirea cărora a ajutat \u200b\, precum și rolul raselor extraterestre în numirea guvernelor naționale și la crearea Noii Ordini Mondiale. 

Schneider și-a expus prelegerea principală în cadrul conferinței MUFON din mai 1995, dar a fost găsit mort în casa sa, șapte luni mai târziu, în ianuarie 1996.
Circumstanțele din jurul morții lui Schneider (n.a.: fusese sugrumat cu un cateter medical care se aflse în camera sa, deoarece Schneider era bolnav) și raportul de autopsie i-a determinat pe mulți să spună că Schneider a fost ucis pentru că a dezvăluit public date despre prezență extraterestră și baza secretă subterană.

 Mărturiile lui Schneider, cunoștințele sale excepționale de geologie inginerească și moartea sa misterioasă susțin teza sa centrală potrivit căreia există o bază subterană în Dulce și că o confruntare militară între rasele extraterestre și armata de elită a SUA a avut loc, loicalizată la cel mai jos nivel al acestei structuri subterane.

Un alt căutător de adevăr care păstrează veridicitatea teoriei potrivit căreia o luptă armată a avut loc între soldați americani și rasele extraterestre, la o bază subterană secretă a fost dr. Michael Wolf. 

Cartea lui Wolf, Catchers of Heaven (Capcanele Cerului)  descrie o luptă între extratereștrii și unitățile de elită ale Forțelor armate ale SUA, care a avut loc în 1975 în Groom Lake (Nevada) și ar putea avea legătură cu ceea ce s-a întâmplat mai târziu în Dulce: „Grays au dat o parte din tehnologia lor oamenilor de știință guvernamentali angrenați în realizarea structurișlor subterane păzite aflate în Nevada și New Mexico. 
Străinii au oferit guvernului american și o parte din navele lor anti-gravitaționale (Antigravity Craft) precum și o uriașă sursă de combustibil (elementul 115). 

La 1 mai 1975, în timpul unui transfer tehnologic similar în Nevada, când s-a demonstrat funcționalitatea unui mic reactor cu antimaterie extraterestru, unul dintre principalii Grays a cerut colonelului forțelor de securitate Delta să dezamorseze toate armele disponibile și să le scoată din cameră (pentru a nu se declanșa accidental din cauza creșterii câmpului energetic).

Militarii au refuzat, iar în timpul dezordinii care a urmat au deschis focul asupra Greys-lor. Ca urmare, un extraterestru, doi oameni de știință și 41 de militari au fost uciși. 

Un supraviețuitor a declarat că extratereștrii au folosit, probabil, energie mentală direcționată pentru a distruge forțele care atacau Delta. Dr. Wolf a declarat că „acest incident a pus capăt schimburilor cu Greys”

Există paralele importante între „Războiul din Dulce” descris de Castello și Schneider și „Confruntarea în Nevada” descrisă de Wolf. 

În ambele cazuri, un număr semnificativ de soldați americani au fost uciși după o confruntare cu extratereștrii. 

Aceste paralele sugerează că fie Wolf a descris un conflict complet diferit, fie acelaș conflict, dar cu anumite inexactități, pentru a ascunde adevărata natură și locul conflictului. 

O diferență importantă în descrieri este că la Wolf, extratereștrii sunt „sclavi prizonieri” și nu proprietarii bazei. Este puțin probabil ca „sclavii prizonieri” străini să ia parte la importantul schimb tehnologic descris de Wolf. 
Cel mai probabil, portretizarea lui Wolf ca „sclavi prizonieri” avea scopul de a ascunde adevăratul domeniu de cooperare între armata americană și rasele extraterestre, care este bine legată de declarațiile lui Bennevitz cu privire la Dulce.

De asemenea, aceasta pune la îndoială dacă conflictul din Nevada a avut loc în 1975, după cum descrie Wolf, sau dacă se referă la conflictul militar din 1979 din Dulce, New Mexico. 

Dacă acesta din urmă variantă este adevărată, atunci curatorii lui Wolf au fost instruiți ca „scurgerea controlată a informațiilor” să includă anumite pasaje de dezinformare, în cartea sa. 

O astfel de strategie de dezinformare ar trebui să consolideze poziția de „negare plauzibilă”, dacă guvernul va decide vreodată să confirme informațiile lui Wolf. 
Într-un interviu, Wolf a recunoscut că a lucrat într-un laborator din Dulce, ceea ce confirmă din nou existența acestei baze subterane secrete și pretențiile lui Bennevitz.

(va continua)

https://mupbv.ru/ro/laboratoriya-dulce-sekretnye-sovmestnye-bazy-ssha-i-prishelcev.html