Experimente stranii în baze subterane americane (I)

Vă prezentăm în cele ce urmează un interviu excepțional oferit lui David Wilcock de către un fost agent al unor servicii secrete militare americane. Pe nume Emery Smith, respectivul invitat a dezvăluit din propria sa experiență detalii senzaționale din activitatea desfășurată în cadrul unor baze subterane americane de mare adâncime, unde au loc tot felul de experimente stranii, care au implicat inclusiv contactul cu anumite ființe extraterestre.

David Wilcock: Bun găsit la un episod interesant din seria Dezvăluiri Cosmice, având ca gazdă pe David Wilcock și invitat pe Emery Smith!

Invitatul nostru din seara aceasta iese la lumină pentru a dezvălui o parte din activitatea pe care a desfășurat-o în cadrul unui program biologic secret, dintr-o instalație subterană, sub deșertul New Mexico. Pot să vă dezvălui acum că Emery Smith este o sursă cu care colaborez de mult timp și care a folosit ca acoperire numele „Paul”. Poate că l-ați văzut în filmul Sirius unde diseca un trup umanoid, în Atacama.

În acest episod introductiv ne va spune câte ceva despre programul secret militar din Kirkland – AFB din New Mexico, unde i s-a cerut să disece mostre de țesut de trupuri extraterestre.

Înainte să auzim relatarea fascinantă a lui Emery, doresc să vă mai spun că sunt deja în curs de desfășurare transformări epocale pentru planetă și oameni. Fapt extraordinar este că o alianță de civilizații avansate au venit în sistemul nostru solar pentru a servi ca ghizi în transformarea noastră colectivă. Pentru a ajuta la facilitatea transformărilor care vin, aceste ființe au numit un purtător de cuvânt pentru a ne transmite cine sunt și de ce au venit. 
Emery, bine-ai venit la emisiune!

Emery Smith: Mulțumesc Dave, sunt încântat să fiu aici după 10 ani de colaborare cu tine! Mărturisesc că dialogurile noastre au contribuit foarte mult, în toți acești ani, la motivarea mea pentru a dezvălui elemente mai semnificative din realitățile tulburătoare la care am participat. Cred că este acum vremea să spun încă și mai mult, și-ți mulțumesc că m-ai ajutat să ajung în acest punct.

D.W.: În filmul Sirius se face o autopsie a unui trup care pare a fi al unui ET.
E.S.: Corect...

D.W.: Cine din film face acea autopsie?
E.S.: Eu. Am fost vice-președintele CSETI aproximativ cinci ani, iar oamenii cu care lucram acolo au decis că ar fi o idee grozavă ca acest trup de extraterestru, care exista într-adevăr şi era păstrat de un laborator civil din Spania, să fie autopsiat și să prelevăm din el ADN. Este necesar să vă spun că am mai lucrat cu țesuturi de origine nepământeană în aceste programe secrete; am văzut peste 3.000 de astfel de probe. Așa se face că am fost desemnat să fac eu însumi autopsia, asistat de dr. Steven Greer și de dr. Jan Bravo. Mai erau, de asemenea, și alți doctori acolo care mă ajutau.

D.W.: Cred că nu mă va ierta nimeni dacă nu explicăm și cum ai ajuns tu să ai multiple doctorate medicale, rezultate din programe militare extrem de specializate. Ai putea să ne vorbești despre ceea ce ai făcut în armată... cu această biologie neobișnuită?

E.S.: Da, sigur, totul a început de fapt încă de când am intrat în armată, eram foarte tânăr. Eram ceea ce ei numeau în limbaj codificat un „90252”, adică un fel de tehnician chirurg. Adică o persoană care „dădea la mână” instrumentele medicului care opera.

Am fost avansat apoi paramedic, prim-asistent în chirurgie, învățându-i, la rândul meu, pe alții ce trebuia să facă.. Totul a decurs foarte rapid, ca peste noapte.

Ulterior, m-au mutat la baza forțelor ariene Kirtland, unde mi-au oferit ceva special, ceea ce noi numim o slujbă „Moonlighting”, adică…„muncă la întuneric”,dar într-un domeniu deosebit de special. 
Partea și mai neobișnuită este că eu eram încă un copil, foarte tânăr. Însă eram considerat foarte inteligent și foarte matur pentru vârsta mea, la acea vreme. Eram fascinat atunci când mă puneau să lucrez sau să supraveghez echipamente de milioane de dolari.. De altfel, acestea nu puteau fi folosite de către civili.

Deci asta m-a ademenit să prestez acea muncă destul de secretă. Mi s-a spus: „Ok, noi te vom numi formal sergent Smith, dar, în realitate tu vei face altfel de muncă, pentru care vei fi plătit.”. Am fost de acord, așa că, în aparență participam la programele civile obișnuite, dar, de fapt, eram și membru activ într-un serviciu special... și a funcționat.

Știu că se puneau multe întrebări, în ceea ce privea munca mea. Oamenii se întrebau: „De ce pleacă ăsta în fiecare zi la prânz? Unde se duce?”. Și li se răspundea: „Oh, are o problemă la genunchi. Este necesar să facă fizioterapie”.

Șefii știau că existau anumite suspiciuni, dar erau nevoiţi să mențină aparențele, într-un fel. Până când, la un moment dat , au decis: „Hai să-l scoatem de aici și să-i oferim o normă întreagă, la „disecări” de material biologic de origine necunoscută”. De atunci am devenit cu totul absorbit de acea muncă.

D.W: Erai la baza forțelor aeriene Kirtland?
E.S.: Da, eram la baza Kirtland... Este locul unde am început, în Albuquerque, New Mexico. Nu numai că lucram acolo, dar continuam și „munca la întuneric”, după program, iar asta avea legătură cu laboratoarele Sandia și Los Alamos.

D.W.: Sandia... da, Sandia este o altă locație securizată din baza aeriană Kirtland.
E.S.: Exact, este ca o bază în interiorul bazei... și se continuă în subteran..multe, multe etaje.

D.W.: Hai să detaliem acest aspect, deoarece eu am mai vorbit cu tine despre asta, dar mi-ai furnizat doar frânturi de informaţii. Pe măsură ce a trecut timpul, ai ajuns să îmi împărtășești tot mai multe. Este în regulă pentru tine să abordăm public subiectul, acum?
E.S.: NDA-ul (acordul secretizare) semnat de mine a expirat, așa că... Nu voi vorbi însă despre ceva ce nu mă simt confortabil să vorbesc, dacă ar fi ceva ce te-ar pune pe tine sau pe mine în pericol. Dar în rest, despre ceea ce vă spun acum… cred că va fi în regulă.

Singura dată când m-am simțit realmente amenințat a fost atunci când am luat ilegal proba ADN din Barcelona, din Spania. Au existat atunci trei tentative de asasinat asupra mea... a fost înfricoșător... Credeam că mi se întâmpla pentru că luasem acea mostră de ADN-ul pentru a o duce la Stanford, dar, de fapt, nu avea nimic de-a face cu ADN-ul... Era vorba de supărarea celor pe care îi perăsisem printr-o demisie anterioară. Mai concret: cineva pregătise trei laboratoare compartimentate, deservite de echipe „ude” (de asasinare n.t.) după cum le numim, unde veneau să execute mica lor treabă murdară. Am scăpat din asta, mulțumesc lui Dumnezeu, datorită ajutorului dat de guvern și de oficialități militare de la CIA, care chiar m-au ajutat, întorcând amenințarea împotriva celor care doreau să mă lichideze. În aceeasi situație a mai fost și un coleg de-al  meu.. Dar când mă aflam în Florida și primeam toate acele amenințări, am întrebat: „Ce am făcut? De ce sunt aici?”.

D.W.: Pentru ascultători, în caz că nu știu, explic că o „cameră umedă” are faianță pe pereți, iar în podea o scurgere în mijloc, „umed” fiind sângele celui executat.
E.S.: Da, aceasta este o rapidă descriere.. aici este locul unde sunt aduși oameni pentru a fi executați. Se lucrează repede, totul se spală cu furtunul și se scurge la canal, după care se dezinfectează. 

D.W.: Iar tu știai ce era acolo  când te-au dus în acea cameră?
E.S.: Absolut...

D.W.: Bănuiesc că erai îngrozit...
E.S.: Mai văzusem diferite tipuri de „camere umede”, dar nu pentru oameni, în alte proiecte, dar niciodată în Washington DC. Ei mi-au spus pur și simplu că mi-am încălcat contractul, Le-am cerut: „Înainte să mă ucideți, ați putea, vă rog, să-mi arătați și să-mi spuneți unde mi-am violat contractul, și voi accepta pedeapsa!?” Am mai zis: „Voi știți totul despre mine, aveți propriul vostru satelit de urmărire, voi știți fiecare telefon și mesaj pe care-l transmit,voi știți totul...  Spuneți-mi, ce am făcut greșit?!” 

Opt ore mai târziu de stat îngrozit în acea cameră, s-au întors și au spus: „Ne pare foarte rău, domnule Smith, a fost o problemă internă și nu va mai fi nevoie să-ți faci probleme legat de asta niciodată. Ne cerem scuze!”. 

Am știut că Alianța și anumiți oameni mă protejau. 

D.W.: Ai mers la Sandia... și...
E.S.: Ei bine, eu deja locuiam acolo la bază, unde avem propriul meu loc, dar lucram la un spital din afara bazei, spitalul bazei forțelor aeriene Kirtland al VA (Administrația Veteranară n.t.) care era plasat în afara bazei... ceea ce este ciudat.

D.W.: Să nu uităm faptul că baza forțelor aeriene Kirtland este a cincea cea mai mare bază din lume și acolo obișnuiau să ascundă nuclearele, în munți! Așa deci…

E.S.: Ei bine, noi avem New Mexico și Nevada, una lângă cealaltă, și bineînțeles și Aria 51 din Nevada... toate conectate.

D.W.: Tu ai folosit vreodată sistemul subteran de navete?
E.S.: Doar de la Sandia la Los Alamos și este posibil să fi mers până la Dulce și înapoi, dar nu știu unde s-a oprit... Existau patru dintre ele...

D.W.: Patru din ce anume?

E.S.: Patru variante de trenuri de tip Maglev, dar din ceea ce am auzit recent ei le-au actualizat și modernizat, fiind complet diferite, mai degrabă ca un Maglev cu tuburi vidate... Există și alte aspecte cu care am avut de-a face cu ocazia activității de cercetare a țesuturilor și a altor aspecte în care am fost implicat, o mulțime de nave pe care eu le-am... Cumva am fost adus în diferite proiecte să mă uit la nave  extraterestre deoarece… acestea erau vii, puteai comunica cu ele! Da, navele erau vii... Erau vii și erau conștiente!

D.W.: Asta seamănă cu ceea ce am auzit de la David Adair, care a descris că a fost la Aria 51 și că a văzut un sistem de alimentare care era de fapt o ființă vie. Dar era un ceva foarte mare, care avea un gen de schelet acoperit cu  componente de consistența unor țesuturi dar și componente tehnologice, o ciudată combinație de tehnologie cu țesuturi vii.
E.S.: Așa este...Am lucrat și eu cu această tehnologie: 
îmbrăcam un fel de țesut biologic plasat deasupra unui schelet de titan. Se numește osteointegrare.

D.W.: Chiar?
E.S.: Da, gândește-te că noi putem avea în corp un os sau altceva din structură umană intim legat de o piesă de titan; structura va deveni, după un timp, foarte rezistentă. Îți va fi greu să rupi acel os. Dacă se adaugă o cultură de celule STEM la o structură bogată în plasmă, densitatea compozitului va crește foarte mult, poate de 10 ori. Țineți minte asta.

D.W.: Asta seamănă foarte tare cu Wolverine, din filmele X-Men.
E.S.: Absolut... Deci, da, este vorba de osteointegrare, prin care ei, în principiu, crează aceste plăci de protecție din oțel, dar care au, de asemenea, o super-capacitate de auto-regenerare foarte rapidă, deci proprietăți biologice.

D.W.: Acesta este un secret uriaș, despre care ei nu doresc să se știe. E modalitatea de a nu mai îmbătrâni niciodată? 
E.S.: Da, dar doar pentru super-soldați. Eu vorbesc despre programe pentru soldați, despre care nu ai de unde să afli, de niveluri mult mai înalte, de tip Kabala - Majestic, știți, nivelurile corporațiilor secrete... în care reușesc să te reîntinerească.

D.W.: Iar acum această nouă proteină de care mi-ai spus, descoperită de curând, A2M, unde „alfa 2” e o macro-globulină, Sfinte Sisoe!!. Ei, pur și simplu, dau înapoi timpul, merg la creația primordială!
E.S.: Acum, că a apărut, eu vă pot spune chiar că acesta este un inhibitor care blochează orice inflamație, așa că trupul se vindecă de la sine. Cu alte cuvinte, tot ceea ce ai nevoie pentru a supraviețui un timp extrem de lung este deja în trupul tău. Problema este că aceste câmpuri de radiații din jurul nostru precum și hrana pe care o mâncăm, totul este otrăvit... Iar asta duce la inflamație! Nu contează că cineva are un accident de mașină sau o boală, totul începe cu inflamația. Dacă poți opri inflamația... trupul se va vindeca de la sine, natural...

D.W.: Asta este entuziasmant... pentru cine poate avea parte de așa ceva.
E.S.: Și apropos, acea A2M nu am descoperit-o eu, ci doar am făcut parte dintr-un proiect specializat, așa am aflat informația.

D.W.: Deci, hai să vorbim despre cum ai pornit cu biologia ET. Tu ai fost conștient la început... că făceai autopsie pe un ET?
E.S.: Ei,... a fost și foarte amuzant deoarece intrările către locul în care mergeam nu erau în laboratoarele Sandia. Erau într-o clădire mai mică... din care se mergea în jos, vreo 30 de etaje. Când am ajuns acolo jos și m-au dus prin toate acele holuri – eram în prima mea zi – îmi amintesc că am fost dus într-o cămăruță, cam așa cum vezi în filme, în care toţi pereţii erau albi, era o măsuță mică din oțel, și toate instrumentele necesare. Iar tu ești escortat în acest loc. Intri acolo și vezi o bucată mică de țesut (nu ți se arată corpul din a fost prelevată).Tot sistemul presurizat. Îmbraci un halat ca un chirurg,mănuși, boneta și restul.. Apoi începi să etichetezi ca la ora de biologie (când ți se prezenta o broască pentru disecție). Se iau mici mostre și se pun în diferite tipuri de borcane, cuve și recipiente, pe care apoi le împingeam prin ușa opacă a unui perete, de unde altcineva, pe care nu îl vedeam, le lua, și asta era tot.

Deci eu, în esență, luam mostre de țesut, indiferent ce fel de țesut era (unele arătau ca fileul de somon, altele ca ceva ce nici măcar nu pot explica. La fiecare 3-6 luni, primeai o autorizație de securitate mai avansată. Așa că am rămas cu asta.

D.W.: Deci tu mi-ai descris înainte că le numeai file-uri de somon și că atunci când ai început prima dată era cât un pătrat, cam așa de mare?
E.S.: Da, era ca un pătrat perfect tăiat... în care puteau găsi artere, vene, nervi, și oricum niște tipuri diferite de țesuturi... de celule... uneori puteai găsi cartilagii, într-o zonă ciudată, iar alte ori puteai vedea materie neurală.
Mostrele erau mereu diferite. Apoi au început să vină mai complete și puteai identifica organul căruia-i aparținuseră (o mână, un deget, un picior). Nu ți se permitea să întrebi nimic, executai și atât, nu vorbeai cu nimeni; asta era munca ta ...

D.W.: Dar dacă le-ai fi spus prietenilor tăi sau familiei tale? 
E.S.: Aș fi fost omorât.

D.W.: Chiar?
E.S.: Da.

D.W.: Ai spus „o mână”, adică descrie cum ar putea arăta o mână. Dă-mi un exemplu de mână.
E.S.: Ei bine... imaginează-ți fiecare... creatură de pe această planetă care are o mână și apoi fă-o să evolueze aproximativ 1 miliard de ani de acum încolo... Imaginează-ți o palmă ce are... amprente, unghii... dar ceva complet diferit de ceea ce știm noi. Cele mai fascinante erau insectele gigant... Labele lor erau enorme. Dar am examinat și țesuturi de plante stranii, de asemenea.

D.W.: Chiar?
E.S.: Da. Se făceau și experimente ce implicau țesuturi de plante și țesut viu... amestecau multe tipuri de țesuturi hibrid ;este o școală veche. Toată lumea știe de asta în aceste proiecte...probabil că tu ai auzit despre asta... ei combinau fiecare tip de țesut de animal și ADN cu cel uman, să vadă ce se petrece.

D.W.: Cum au făcut la bazele Dulce, New Mexico...
E.S.: Da, toate chestiile alea cumva nebunești. Iar apoi au  început să tot adauge.. Când au început să aducă eşantioane de acolo de sus... totul a început să devină... ciudat... Ceea ce se obținea nu mai știai dacă este uman sau ET, dar știam că ei ar fi putut crește sau omorî oricând chestia aceea și s-o facă bucăți, s-o trimită în toate aceste locuri subterane... Eu nu eram singurul tehnician care făcea asta.

(va urma)

http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=22483