[Sub nasul nostru]: Cea mai mare fabrică de E-uri din România. Aici totul se transformă în hrană, care mai apoi ajunge în farfuriile noastre

Rafturile gigantice sunt pline cu mâncare. Nu vă frecați la ochi: tot ce se află în saci şi bidoane de plastic nu este nici ciment, nici vopsea lavabilă. Totul se transformă în „hrană”, ajunge în farfuriile dv. şi apoi în stomac. Aşa funcționează industria alimentară.

O sută de ieșeni fac zilnic mâncarea praf, la propriu și la figurat. Este cea mai mare fabrică de E-uri din România, locul în care pe o poartă intră compuși chimici şi extracte din plante, iar pe cealaltă ies saci sau bidoane cu prafuri ce reprezintă baza tuturor cremelor şi foietajelor din industria românească de panificaţie şi patiserie.

Este fabrica Zeelandia, investiţia olandeză de la marginea Iaşiului, prin care o echipă EVZ şi 7EST a pătruns în 2012, locul în care se naște aproape tot ce mâncăm.

Fericirea brutarilor

E o hală discretă ce se confundă cu decorul cenușiu de pe marginea drumului european 583. 

Dar ceea ce se produce aici e suficient pentru a umple farfuriile națiunilor câtorva ţări din estul Europei, și e gândită ca un avanpost. „Producţia a fost mutată de la Bucureşti la Iaşi pentru că aici s-a găsit mână de lucru calificată”, a explicat Ovidiu Bocăniciu, directorul fabricii.

Aici se produc creme şi umpluturi de cofetărie precum şi mixuri de panificaţie. Sună pompos – dar, de fapt, sunt nişte saci cu prafuri care se amestecă în brutării cu apă, drojdie şi puţină făină, şi iese ceea ce vrei: pâine crocantă, plăcinte, prăjituri. Le dai orice gust, orice formă şi orice culoare. Sacul vărsat în malaxor înlocuieşte aproape orice ingredient din natură.
Există un prag până la care consumul de E-uri este sigur?

Totul este secret în Zeelandia, echipa reporterilor a putut intra doar pentru că directorul Bocăniciu s-a gândit că aşa mai poate tempera isteria cu E-urile. În fabrica aceasta se vorbeşte codificat – E282, E300, E170, nişte saci stivuiţi într-o ordine perfectă reprezentând multe sortimente de „mâncare”

„Toate E-urile folosite sunt aprobate de UE. Oamenii este necesar să ştie câte E-uri pot consuma, care e limita maximă.Şi mierea e bună, dar în exces îți face rău”, îşi susţine cauza Ovidiu Bocăniciu. „Consumând separat E-uri de la mai multe produse, cantităţile se însumează şi se ajunge la depăşirea pragului admis”. 
„E un atac lent”, spune în replică dr. Cornelia Stancu, şefa Biroului de Siguranţă a Alimentelor de la DSV Iaşi.

Pentru Iaşi, E-urile sunt bune ! (?)

Naturale sau sintetice, toate E-urile de la Zeelandia se obţin în laborator. 

E160 e beta-carotenul dar nu e obținut din morcov ci prin sinteză. „Se introduce și un extract natural, dar majoritar, cantitatea este înmulţită prin sinteză chimică”, explică dr. Stancu. 
Pentru economia Iaşiului aceste E-uri sunt bune, din moment ce Zeelandia a inclus în afacere şi Institutul „Petru Poni”(!). „Consumatorii sunt neinformaţi. Pe etichete ar fi util să fie trecută şi doza maximă admisă. Oamenii ar şti cât pot consuma fără să fie afectaţi”, e ultimul cuvânt al directorului.

În croissantul Zeelandia, găsit pe scară largă în comerţ, se pun 500 de grame de Korent Europe (?) la 10 kg de făină. Nimeni nu-ţi spune ce se ascunde sub această denumire. Rămâne micul secret al fabricantului.

Cele mai rele E-uri

Sorbitolul e considerat un E periculos: balonează sugarii şi îi face să scadă în greutate. 

Aspartamul e un edulcorant intens, dar foarte hulit pentru ameţelile pe care le produce. Mai sunt coloranţii interzişi copiilor sub 10 ani.

Magie: praful universal devine pâine, frişcă sau gogoşi calde.

Pâine semifabricată. 
Zeelandia te poate face brutar fără să ai habar cum se coace o pâine. Îţi cumperi un malaxor, un cuptor electric şi e suficient un contract cu Zeelandia, care îţi furnizează „mixurile de pâine”. 
Premixurile au reţetele gata făcute, nu mai au nevoie să fie modificate. „Rotunda românească, cu cele patru variante de pe piaţă, este un mix produs la noi. E natural, fără conservanţi”, spune Bocăniciu. Pâinea iese mai pufoasă sau mai crocantă, cu seminţe sau neagră; ea vine semipreparată ca într-un număr de magie.

Înlocuitor de frişcă. 

Crema Rosette e un alt produs universal valabil produs de Zeelandia. Are şapte E-uri (E472b, E472e, E322, E460, E466, E340 şi E160a) şi e un înlocuitor de frişcă, folosit aproape fără excepţie în toate laboratoarele de patiserie din România.

Gogoşile berlineze. Zeelandia extrage esenţe şi din fructe naturale, importând vişine, de exemplu. Din fabrică, rulourile pleacă preambalate, numai bune de pus la cuptor. Totul e gândit la scară industrială: cofetarii obţin produsele mult mai uşor din premixuri. 
„Avem 1.000 de parteneri la nivel naţional. Preiau baza de la noi, o prelucrează şi vând prăjiturile în retail”, explică mecanismul directorul Zeelandia. Un exemplu, pe care sigur nu îl ştiaţi: gogoşile berlineze pleacă „prefabricate” din această fabrică din coasta Iaşiului.

Pasca din premixuri.
De Paşte aţi mâncat probabil pască Korent Classic Panettone sau Zela Creme ori Cheesekrem. 
Toate sunt prafuri din Zeelandia. Se adaugă făină, apă, câteva stafide şi, eventual, 5-6% brânză, cât scrie mic pe etichetă. Dar la unele rulade nici nu mai e nevoie să adaugi nimic. Doar cu „tratare termică” şi din prafuri iese aproape orice produs de panificaţie vrei.

Ca valoare, Zeelandia este a treia investiție străină în județul Iași, după Delphi și Mittal. Cifra de afaceri a fabricii în 2010 a fost de 8,5 milioane de euro cu un profit de 250.000 de euro. Investiţia iniţială: 4 milioane de euro.

Cei mai afectaţi de produsele fabricate de Zeelandia sunt copiii.

Cele mai periculoase E-uri

Unul dintre cei mai periculoşi aditivi este E420: sorbitolul. „Este un îndulcitor hipocaloric interzis copiilor şi sugarilor. Poate duce la dureri de stomac, la flatulenţă şi la balonare”, a explicat dr. Cornelia Stancu. 

Sorbitolul este folosit pe post de conservant şi este interzis în preparatele pentru copii şi sugari din cauză că poate provoca diaree şi pierdere în greutate. În plus, este interzis şi celor cu intoleranţă la fructoză.

Un alt aditiv periculos este E951 sau aspartamul. Acesta este unul dintre cei mai contestaţi aditivi alimentari, raportându-se de-a lungul timpului efecte adverse precum oboseală, ameţeli, iritabilitate, dureri de cap. Din aceste motive nu se recomandă consumul frecvent şi nici depăşirea dozei zilnice admise de 40 mg/kg corp. „Aspartamul este restricţionat în unele produse de cofetărie, fiind un edulcorant intens şi potenţiator de aromă”, a adăugat dr. Cornelia Stancu, şef serviciu în cadrul Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Iaşi.

E300 – acidul ascorbic are proprietăţi antioxidante şi este cunoscut sub numele comun de vitamina C. „Nu este permis în alimentele pe bază de cereale pentru copii”, a spus Cornelia Stancu. Chiar dacă doza zilnică admisă în industria alimentară este nelimitată, acidul ascorbic are acţiune laxativă.

Galbenul Sunset (E110), galbenul de chinolină (E104) şi ponceau (E124) este necesar să fie evitate la copiii de până la 10 ani.

Principalele specii de aditivi din farfurie

Coloranţi:

- E110 – Galben Sunset (sunset yellow)
- E150 – Caramel. Termenul caramel se referă la produse de o culoare brună mai mult sau mai puţin intensă, care sunt destinate utilizării în caitate de coloranţi. Termenul nu corespunde produsului zaharos aromat obţinut prin încălzirea zaharurilor şi care este folosit pentru aromatizarea alimentelor.
- E 160c – Extract de ardei roşu, capsantină, capsorubină
- E 175 – Aur

Îndulcitori:

- E 420 – Sorbitol
- E 421 – Manitol
- E 950 – Acesulfam-K
- E 951 – Aspartam
- E 952 – Ciclamaţi

Alţi aditivi

- E 249 – Nitrit de potasiu
- E 250 – Nitrit de sodiu
- E 251 – Nitrat de sodiu
- E 252 – Nitrat de potasiu
- E 260 – Acid acetic
- E 330 – Acid citric
- E 943a – Butan
- E 943b – Izobutan
- E 944 – Propan
- E 948 – Oxigen
- E 949 – Hidrogen

http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=22160