Sine al meu Superior, cu iubire îți cer ca începând din acest moment să mă îndrumi în tot ceea ce fac sau intenționez, pentru a cunoaște cele mai corecte soluții în problemele cu care mă voi confrunta în viitor. Îți cer aceasta pentru binele meu cel mai înalt, pentru evoluția ființei mele în Lumină și în afara oricărei interferențe malefice. Vreau să îmi ridic frecvența de vibrației la nivelul cel mai potrivit pentru evoluția spirituală a ființei mele în Lumină. Așa să fie!” (în sprijinul celor interesați)

Totalul afișărilor de pagină

vineri, 24 ianuarie 2020

Cavalerii întunecimii: Ordinul suveran al cavalerilor de Malta (I)

Introducere
Ordinul suveran militar și ospitalier al Sf. Ioan din Ierusalim de Rhodes și de Malta, cunoscut și ca Ordinul Suveran al Cavalerilor de Malta sau SMOM, este juridic, politic și istoric unic în lume azi.

Reprezentând inițial cele mai puternice și mai reacționare elemente ale aristocrației europene, timp de aproape 1.000 de ani, începând cu primele cruciade din secolul XII, a organizat, finanțat și condus operațiuni militare împotriva statelor și ideilor care le amenințau puterea. Se poate afirma cu certitudine că mii de asemenea cavaleri ai SMOM, în special în Europa și America de Nord, Sud și Centrală, formează una dintre cele mai puternice și consistente organizații reacționare din lume azi.
Deși este exclusiv o organizație catolică, în acest secol a colaborat cu și a primit premii de la extremiștii non-catolici, în actuala cruciadă împotriva forțelor progresiste din Occident, a mișcărilor de eliberare națională și a țărilor socialiste.

Pentru a fi cavaler, este nevoie nu doar să te fi născut într-o familie bogată, cu linie aristocratică, ci şi să ai o perspectivă psihologică asupra lumii care este determinată de „mentalitatea de cruciați” a acestor „călugări războinici”. Participând în SMOM, inclusiv la ritualurile de inițiere și îmbrăcămintea de ritual feudală – acești indivizi îmbrățișează o anumită mentalitate de castă militară și, sociologic și psihologic, sunt predispuși să acționeze ca „trupe de șoc” ale reacțiunii catolice. Și acesta este exact rolul istoric pe care cavalerii l-au jucat în războaiele împotriva islamului, împotriva „ereziei” protestante și împotriva „maleficului imperiu” sovietic.
Dreapta catolică și cavalerii de Malta, în special baronul Franz von Papen, au jucat un rol critic în ascensiunea lui Hitler la putere și în lansarea cruciadei Reichului din secolul al XX-lea.
Influența SMOM în Germania a supraviețuit intactă celui de-al Doilea Război Mondial. Pe 17 noiembrie 1948, SMOM a acordat una dintre cele mai mari medalii ale sale, Marea cruce de merit, lui Richard Gehlen, șeful nazist al serviciilor secrete de pe frontul sovietic. Acesta a fost instalat apoi de americani ca șef al echivalentului CIA din Germania de vest, BND, serviciul secret federal, sub cancelarul german Adenauer, un catolic fanatic care a primit Crucea Mare Magistrală, înmânată personal de prințul stăpân al SMOM, Chigi.

După numirea unui cavaler de Malta, William Casey, în poziția de șef al Agenției Centrale de informații (CIA), și a altui cavaler, James Buckley, în poziția de șef al propagandei SUA împotriva Europei de Est la Radio Free Europe/Radio Liberty (Europa Liberă), mai mulți istorici au remarcat cu interes apelul președintelui Reagan, din vara lui 1982, de a lansa „o cruciadă” împotriva „maleficului imperiu din Europa de Est”.

Pe lângă Casey și James Buckley, printre cei care fac parte din SMOM – sau sunt cavaleri după moda feudală, se numără Lee Iacocca, John McCone, William Buckley, Alexander Haig, Alexandre de Marenches (şeful serviciului secret francez sub Giscard d’Estaing, el însuşi cavaler SMOM), Otto von Hapsburg şi alţi lideri din loja masonică P-2 din Italia.

Deși fondurile de organizare sunt relativ modeste, influența organizației e maximizată prin prezența cavalerilor în poziții cheie din structuri private și guvernamentale din toată lumea.

Franz von Papen şi Adolf Hitler
Franz von Papen
O figură centrală în ascensiunea lui Hitler la putere a fost SMOM Franz von Papen. Un aristocrat, catolic fanatic, dintr-o familie veche din nobilimea din Westphalia, fost atașat militar și spion împotriva Statelor Unite în 1915, von Papen a devenit cancelar în mai 1932, cu susținerea naziștilor. În iunie, a ordonat dizolvarea Reichstagg și a convocat noi alegeri în iulie, în care naziștii au părut a fi cel mai mare partid din Reichstagg. După o întâlnire cu Hitler, von Papen l-a convins pe președintele Hindenberg să ofere postul de cancelar lui Hitler, care a fost preluat pe 30 ianuarie 1933. Von Papen a devenit vice-cancelarul său.


20 iulie 1933, Roma, von Papen participă la semnarea Reichskonkordat cu Vaticanul

Von Papen la o ceremonie a cavalerilor de Malta după ce a fost făcut cavaler de papă
În aprilie 1933, von Papen a fost ridicat în grad de mare cavaler al marii cruci SMOM. După asasinarea cancelarului austriac Dollfuss în Viena în iulie 1934, von Papen a devenit ambasadorul lui Hitler în Austria. Iar în martie 1938 a stat de-a dreapta fuhrerului la intrarea triumfală în Viena. Din 1939 până în august 1944, a fost ambasadorul nazist în Turcia. La procesele de la Nuremberg a fost acuzat de conspirație în susținerea unui război de agresiune. A fost unul dintre liderii naziști achitați și prin urmare a primit o pensie generoasă de la cancelarul post-război Konrad Adenauer.

Președintele American Eastern Asociation a SMOM este J. Peter Grace, președintele companiei W. R. Grace. Acesta a fost un personaj principal din proiectul Paperclip care a adus oamenii de știință naziști în SUA.
Suveranitatea diplomatică a SMOM
Așa cum numele sugerează, SMOM este și o organizație „suverană” și istoric „militară”, sediul său central ocupând un bloc întreg din Roma, pe Via Condotti nr 68. Organizația se bucură de statut legal extra-teritorial oferit ambasadei unei țări străine. Poliția din Italia nu poate intra pe acel teritoriu. Organizația își emite propriile înscrisuri oficiale și are relații diplomatice și schimburi de ambasadori cu mai multe țări.

Pe 13 noiembrie 1951, președintele italian, Alcide de Gasperi, a recunoscut suveranitatea diplomatică a SMOM, deși s-a abținut să facă schimb de ambasadori. Pe 11 ianuarie 1983, ziarul din New York Daily News a anunțat că „Vaticanul și Ordinul Cavalerilor de Malta, cele mai mici state din lume, au căzut de acord să stabilească relații diplomatice, după cum au anunțat într-o declarație comună”.
Ambasadorul președintelui Reagan la Vatican este, ce coincidență, un cavaler de Malta. Pe 5 septembrie 1984, ministrul de externe francez, Claude Cheysson, a semnat un protocol formal cu SMOM pentru mai multe proiecte de cooperare, printre care și cel pentru „ajutorarea victimelor conflictelor”.
Antecedente istorice

Placa de pe clădirea SMOM care proclamă statutul suveran al clădirii; SMOM a fost numit „cel mai mic stat din lume”, dar are relaţii diplomatice cu peste 40 de ţări.

Existând deja în momentul primei cruciade din 1099, în 1113, Ordinul Sf. Ion a primit independență de la Papa Pascal al II-lea, i s-a permis să-și aleagă un Cavaler suveran. Curând, ordinul a început să participe militar în cruciade, alături de cavalerii templieri și de cavalerii teutoni. Ordinul Sf. Ion recruta cu succes membrii din rândul aristocrației europene și a ajuns repede să controleze domenii vaste pe tot continentul, asimilându-i pe cei care anterior făcuseră parte din cavalerii templieri, la a căror distrugere au participat în timpul primelor două decenii din secolul XIV, când liderii templierilor au fost arși ca eretici.

În 1187, ordinul a fost scos din Ierusalim de către Saladin. Cavalerii au fost obligați să fugă în Aere, Cipru, în 1291, și în cele din urmă în Rhodes, în 1310, unde au subjugat populațiile locale și au stabilit dictaturi militare, stabilind suveranitate teritorială pentru prima dată. În 1522, au fost înfrânți de forțele armate ale Sultanului Suleiman, de 200.000 de oameni și 250 de nave, după un asalt de șase luni. În 1530, conduși de cavalerul-stăpân Villiers de Lisle-Adam, cavalerii și-au stabilit sediul pe insula Malta, care le-a fost dată de Charles al V-lea.


Martin Luther s-a născut în 1483, în același an în care Torquemada a dezlănțuit furia Inchiziției și în timp ce cavalerii duceau războaie împotriva ereziilor străinilor. Curând lutheranii au fost atacați că ar fi provocat liberalizarea reformatoare împotriva dogmelor catolice.
În Anglia, afirmarea independenței de către Henry al VIII-lea, printr-o politică națională independentă, a fost complicată de căsătoria sa cu Katherine, care era mătușa împăratului Charles al V-lea, patronul cavalerilor de Malta, care, în Anglia, reprezentau un bastion al loialității față de Papă.

În 1534, Papa Clement al VII-lea i-a excomunicat pe cavaleri și după doi ani Papa Paul al III-lea a publicat o Bulă excomunicându-l pe rege și însărcinându-l pe împărat să-l execute. Potrivit istoriei scrisă de King și Luke despre ordinul din Anglia, „cei mai fanatici susținători ai supremației papale erau de găsit în mod firesc în rândul ordinelor religioase, iar cavalerii erau servitori loiali ai Papei, a cărui pretenție de dominație universală fusese repudiată de rege. A fost astfel o imposibilitate totală pentru rege să permită ca în Anglia să existe acest ordin, atât de puternic și de bine organizat, dacă acesta nu renunța la loialitatea față de cel mai înverșunat dușman al său. Inevitabil, cavalerii au devenit un centru de opoziție și un loc de întâlnire pentru toate forțele reacțiunii…”

„În iulie 1539, la doi ani după ce cavalerii au ales «coroana martirilor», regele a trimis scrisori cavalerului-stăpân care, practic, au constituit un ultimatum, cerând ca supremația papală să nu mai fie recunoscută de ordinul din Anglia. Dar era imposibil ca ordinul să accepte condițiile regelui. În aprilie 1540, parlamentul a adoptat o lege prin care a dizolvat ordinul din Anglia și a oferit domeniile sale regelui…”

Între timp, pe continent și în Mediterană, războaiele împotriva infidelilor (ereticilor) din est continuau. Din moment ce apărarea militară a creștinătății necesita o susținere navală, ordinul a creat o flotă puternică și a patrulat mările din Mediterana de est, ducând bătălii pe mare. Operațiunile militare s-au întins până în Egipt și în Siria și, în 1565, cavalerul-stăpân Valette a rezistat asaltului turcesc asupra Maltei. În 1571, flota SMOM a participat la înfrângerea turcilor din bătălia navală de la Lepanto și a rămas o prezență militară majoră în Mediterană până în 1789, când Napoleon i-a învins pe cavaleri și a ocupat insula. Ordinul a cerut protecție temporară sub împăratul rus Paul I, în 1797 și, în 1843, sub Papa Leon al XIII-lea, și-a stabilit cartierul general la Roma.

Asocierea americană a SMOM
Din SMOM-ul din Europa nu puteau face parte decât cei care puteau dovedi o puritate de sânge nobil timp de mai multe generaţii. Cu toate acestea, ca o concesie față de ascensiunea puterii politice, economice şi militare a Statelor Unite, în 1927, SMOM a fost de acord să încorporeze o Asociație Americană Națională (American National Association). Cei care făceau parte din această Asociație nu erau obligați să-și dovedească pedigriul aristocratic.

Când American Association a SMOM a fost creată în 1927, printre fondatori erau Patrick Cardinal Hayes, Edward L. Hearn, Nicholas F. Brady, Howard F. Carry, Patrick E. Crowley, James A. Farrael, James A. Fayne, Edward N. Hurley, James J. Phelan, Morgan J. O’Brien, John J. Raskob şi John D. Ryan.

În 1941, cardinalul Spellman a fost numit „Mare Protector” şi „consilier spiritual” al Ordinului, iar John J. Raskob era trezorier. Printre membrii organizației se numărau John Farrell, atunci preşedintele U.S. Steel, Joseph P. Grace şi John D. Ryan. În 1934, Raskbob, inspirat de Croix de Feu (Crucea de fier) fascistă din Franţa, împreună cu John Davis de la Banca Morgan au devenit principalii finanţatori ai complotului ce viza o lovitură de stat fascistă în SUA. Planul a eşuat când generalul Smedley Butler, care fusese desemnat să conducă puciul, l-a denunţat.

Lista din 1941 îl includea şi pe Joseph J. Larkin. Potrivit cărții lui Charles Higham, Trading with the Enemy:
„Joseph J. Larkin… (vicepreşedintele Chase Manhattan, care se ocupa de operaţiunile băncii din Europa) a ţinut banca Chase deschisă… în Parisul ocupat de nazişti, de-a lungul celui de-al Doilea Război Mondial… Primise ordinul Marii Cruci de la cavalerii de Malta, înmânat chiar de Papa Pius al XI-lea în 1928. Era un susţinător fanatic al generalului Franco şi al lui Hitler. Prima dată, Morgenthau l-a bănuit că era un susţinător fascist în octombrie 1936… Încurajat de Schacht, Larkin s-a ocupat de contul lui Franco şi de contul Reichsbank, deşi Reichsbank era sub controlul personal al lui Hitler…”
(va urma)
yogaesoteric
7 ianuarie 2020

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu