Un
cercetător de la Institutul Max Planck din Munchen susţine că a
descoperit motivul pentru care dacii şi-au înfiinţat capitala la
Sarmizegetusa Regia în Munţii Orăştiei.
De-a
lungul timpului, sanctuarele misterioase din Sarmizegetusa Regia au
stârnit interesul pasionaţilor de astronomie. Un studiu realizat de
Franz Kerek, un specialist în astronomie de la Institutul Max Planck din
Munchen, oferă o ipoteză neobişnuită despre motivele pentru care dacii
şi-au aşezat capitala în Munţii Orăştiei.
Lucrarea s-a numit „Măsurători astronomice precise ale siturilor antice din Dacia, asupra mega-triunghiului Sarmizegetusa Regia - Parâng - Retezat” şi a fost publicată de dr. Franz Kerek, împreună cu prof. univ. dr. Florin Stănescu, în British Archaeological Reports.
Studiul
ajută, potrivit autorului, la desluşirea misterului amplasamentului
ales de daci pentru a construi sanctuarele din Sarmizegetusa. „Adică
pe o pantă de deal care nu are niciun sens militar strategic sau civic.
Răspunsul expus în publicaţiile mele este că a fost o localizare
sacral-astronomică, la intersecţia pitagoreică între linia spre vârful
Retezat şi cea spre mijlocul munţilor Parâng”, afirmă Franz Kerek.
Retezatul „dăltuit”
„Sarmizegetusa
Regia din Carpaţii Meridionali a fost considerată capitala împărăţiei
dacice (84 î.Ch.-106 d.Hr.), dar locaţia ei geografică şi sanctuarele
sale enigmatice fac din ea, mai verosimil, o destinaţie
sacral-religioasă. Credinţa dacică a fost o religie pitagoreană şi
susţinem că Sarmizegetusa a fost aşezată în conformitate cu
aliniamentele astronomice precise şi cu doctrinele pitagoreene ale
structurilor armonice bine ordonate în cer şi pe pământ.
Sarmizegetusa
se află la vârful unghiului drept al unui mega triunghi format cu două
vârfuri proeminente ale munților Retezat şi Parâng, o ipoteză confirmată
în detaliu de date precise obținute prin satelit şi GPS. Iarna, dealul
Sarmizegetusei este la apus aliniat spre Retezat şi acest eveniment
ceresc poate fi observat din acest loc. Recenta descoperire a brăţărilor
masive de aur din Sarmizegetusa susţine, de asemenea, acest statut al
său, de destinaţie sacră-ceremonială. Am identificat două drepte
dimensionate exact pe vârfurile mega-triunghiului, probabil construite
de astronomii daci pentru a spori prin triangulare precizia
măsurătorilor unghiului azimutului. Marginea de 160 de metri a piramidei
trunchiate a Retezatului a fost, probabil, aranjată prin netezirea, de
către oameni, a vârfului. Traseele de construcţii similare pot fi
identificate în jurul vârfurilor Piatra Tăiată şi Coasta lui Rus, din
Munţii Parâng”, susţine cercetătorul, în rezumatul celor şase pagini ale studiului.
Mistere nedesluşite
Franz
Kerek susţine că în ziua solstiţiului de iarnă, cei care ajung în
Sarmizegetusa Regia pot vedea un fenomen inedit. Atunci de pe dealul
situat deasupra sanctuarului se poate observa cum soarele asfinţeşte pe o
traiectorie care îl face să se ascundă exact după vârful Retezat.
„Aşezarea
capitalei dacice Sarmizegetusa-Regia în armonie pitagoreană cu
vârfurile proeminente ale Munţilor Retezat şi Parâng este confirmată
aici prin măsurători precise GPS, care oferă informaţii suplimentare
provocatoare despre cultura astronomică la nivel înalt a vechilor daci”, concluzionează raportul publicat în British Archaeological Reports.
Ipoteza
lui Franz Kerek este mai puţin cunoscută în România. Istoricii şi
arheologii au încercat de-a lungul timpului să desluşească tainele
sanctuarelor, iar unii au lansat ipoteze asemănătoare, care au stârnit
numeroase controverse. Unul dintre aceştia a fost Hadrian Daicoviciu,
care a vorbit despre rolul soarelui de andezit şi al marelui sanctuar
circular.
„Rostul
acestui mare sanctuar n-a putut fi încă desluşit, dar nu încape
îndoială că şi în construcţia lui se oglindesc anumite observaţii
astronomice. Legătura dintre calendarul dacic şi religia dacilor este
evidentă. O subliniază însăşi prezenţa calendarului de piatră în incinta
sacră, alături de alte sanctuare, o subliniază spusele lui Iordanes
despre rolul hotărâtor al lui Deceneu în dezvoltarea preocupărilor
astronomice la daci. Natural, astronomi erau preoţii. Prin cunoştinţele
lor despre mişcarea corpurilor cereşti, prin reglementarea calendarului,
atât de necesară agriculturii, de exemplu, ei îşi sporeau autoritatea
asupra maselor, apărând în faţa acestora nu ca nişte simpli cărturari,
ci ca posesori ai unor puteri misterioase şi supranaturale”, scria Daicoviciu.
Citiți și:
yogaesoteric
20 octombrie 2018
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu