CELE 7 TREPTE DE LUMINĂ (III)

(continuare)

CELE 7 FORME DE YOGA

Yoga este stiinta si arta accelerãrii evolutiei spirituale. Are ca scop unirea omului cu Dumnezeu, asemãnãtor religiei (în latinã, re-ligere = relegarea omului de Dumnezeu). Diferenta constã în faptul cã propune multe si diverse metode practice în vederea acestui scop dificil, adaptate la specificul fiecãrui om în parte. Nu intrã în contradictie cu nici o religie, pentru cã se poate adapta la oricare si se poate integra în practica religioasã a oricãrui cãutãtor sincer al Adevãrului. De fapt, asa cum o vedem noi, yoga nu este o religie, ci spiritualitate purã (deasupra religiilor partizane si rivale) bazatã pe o filosofie teistã atotcuprinzãtoare.
Am împãrtit formele de yoga binecunoscute în 7 tipuri. Diversi maestri au împrumutat tehnici si metode din cãi diferite, astfel cã astãzi nu putem vorbi de originalitate 100%. Totusi, specificul celor 7 tipuri de yoga s-a pãstrat distinct si îl descriem în tabel. Nu este o ierarhizare de nici un fel, ci doar o simplã clasificare. Fiecare are avantaje si dezavantaje pentru practicant, si nicidecum nu sunt în competitie, ci în colaborare. Ele nu sunt niste institutii care trebuie apãrate, ci existã numai scoli, discipoli si maestri care adoptã preferential unele sau altele dintre sistemele yoga, considerate de ei mai eficiente pentru apropierea de Dumnezeu sau fiindcã asa au mostenit traditia.
Yoga integralã foloseste tehnici, metode, conceptii din toate cele 7 tipuri de yoga.

Nivel	Chakra	Tipuri de yoga	Unele denumiri traditionale
7	Sahasrara	Yoga harului	Guru yoga
6	Ajna	Yoga misticã	Jnana yoga
5	Vishuddha	Yoga puritãtii faptei	Karma yoga
4	Anahata	Yoga evlaviei	Bhakti yoga
3	Manipura	Yoga asceticã	Yoga asceticã
2	Svadisthana	Yoga elementelor subtile	Tantra yoga, swara yoga, nidra yoga etc
1	Muladhara	Yoga fizicã	Hatha yoga

Tabelul nr.4 - Cele 7 forme de yoga

1) Hatha yoga.
Se referã la tehnicile fizice, vizibile: postúri si actiuni fizice (asana, mudra, bandha), purificãri ale diverselor organe si cavitãti ale organismului uman (kriya), respiratii speciale (pranayama) etc.
Dezvoltã: sãnãtatea fizicã. Pregãteste corpul sã reziste energiilor antrenate în alte forme de yoga.
2) Tantra, swara, nidra yoga s.a.
Aceste sisteme însumeazã diverse metode yoghine care celebreazã Natura (Shakti) si, aflându-i secretele, le foloseste pentru evolutie spiritualã sub forma unor tehnici psiho-fizice foarte diverse. Cuvinte cheie: anatomie subtilã, chakre, controlul suflurilor, dedublãri controlate etc.
Dezvoltã: diverse aptitudini paranormale, sensibilitatea subtilã.
3) Yoga asceticã.
Tapas (efortul intens) este întâlnit în toate formele de yoga. Uneori atinge paroxismul, ca în asceza autoimpusã (izolare de lume, în conditii grele, practicatã si în crestinism) sau în practicile fakirice (mersul pe jãratic, pe cioburi, statul pe cuie etc).
Dezvoltã: vointa si unele abilitãti paranormale (cum ar fi cea legatã de elementul subtil FOC, exemplificatã prin uscarea cearceafurilor ude pe piele în mijlocul iernii, pentru demonstrarea stãpânirii tehnicii TUMO de cãtre tibetani).

4) Bhakti yoga.

Devotiunea religioasã, comportamentul evlavios, adorarea Divinului în formele Sale personificate (Isus, Krishna, Buddha, alte zeitãti supreme), ca aspecte inteligibile mintii si inimii omenesti ale Supremului Absolut. Crestinismul popular este o formã de Bhakti yoga.

Dezvoltã: iubirea pentru Dumnezeu si pentru semeni, manifestarea iubirii în gânduri, fapte, vorbe, lipsa violentei lãuntrice.

"Jnana este cunoastere aridã, ai nevoie de ceva mai mult decât detasare - aceasta este rasa (bucuria) care învãluie evlavia; Dumnezeu este bucuria personificatã. Când te ajunge iubirea atotcuprinzãtoare, fii pregãtit sã intri în starea de samadhi si sã fii martorul prezentei lui Dumnezeu. Bhakti este dezvoltarea iubirii exclusive pentru Dumnezeu, dulce precum nectarul. Dragostea divinã nu poate fi descrisã în cuvinte. Acela care are experienta nu simte nevoia sã vorbeascã despre ea, si acela care vorbeste despre aceastã experientã nu a cunoscut-o."
(din cartea Kundalini, poarta cãtre înalta constientã, de Ravindra Kumar, Jytte Kumar Larsen, Editura Dao Psi)

5) Karma yoga.
Conform definitiei date karmei yoga de Krishna în Bhagavad Gita, aceasta înseamnã "sã actionezi detasat de fructul actiunii tale, pe care sã îl dãruiesti Divinitãtii". Rezultatul dobândit în urma actiunii fãrã interes egotic este neacumularea de karmã personalã în urma faptelor tale. Este yoga puritãtii faptelor datoratã puritãtii egoului. Fapta este purã fiindcã nu înlãntuie în karmã, ceea ce este posibil numai prin purificarea egoului de tendintele inferioare, negative, acumulate în decursul încarnãrilor trecute si a vietii actuale.
Dezvoltã: altruismul, echilibrul sufletesc, slãbeste forta atasamentelor sau a aversiunilor din subconstient.

6) Jnana yoga.
Aceastã yoga cautã si rãspândeste întelepciunea, cunoasterea spiritualã, folosind notiunile filosofice din Vedanta si Samkhya, precum si tehnicile meditative din Raja yoga. Formele de yoga mentionate mai sus au efecte fizio-psiho-sociale inteligibile pentru oricine (evlavia religioasã si cãlugãria, faptele morale, altruiste, gimnastica de întretinere, sunt lucruri destul de obisnuite si de înteles; chiar si fenomenele si experimentele paranormale nu mai sunt tabú). În schimb filosofia si practica misticã este, în general, respinsã ca "nerealistã". Nu oricine poate accepta cã ego-ul personal este condus de o instantã inteligentã superioarã, pentru cã oamenii se identificã cu acest mic ego. Nici dintre cei care îl pot întelege intelectual, nu toti îsi doresc sã punã în practicã acest deziderat mistic: de a-si diminua, pânã la dizolvare, egoul în Fiinta Supremã. Pentru asta e nevoie sã ai un Spirit bãtrân, sãtul de atâtea reîncarnãri, de repetarea acelorasi pofte trupesti si sufletesti si trudei de a le potoli...
Dezvoltã: cunoasterea fiintei supreme, inteligenta generalã, luciditatea, responsabilitatea, discriminarea dintre bine si rãu, sesizarea erorilor în chestiunile de spiritualitate.

7) Guru yoga.
Aceastã Yoga constã în Gratia Divinã care îl binecuvânteazã pe aspirant, este ajutorul subtil nevãzut, primit mereu, chiar fãrã a-l sti. Nu discipolul are rolul principal, ci Guru-l (Maestrul care îl are în grijã spiritualã) sau Dumnezeu Însusi. Când discipolul este angrenat constient într-un proces de evolutie spiritualã, el nu este lãsat singur, ci ajutat de toate fortele Binelui, de Guru, de Îngerii pãzitori, de Dumnezeu. Aceasta este Gratia Divinã. Guru yoga nu este o "yoga" obisnuitã, ci este chiar Yoga în sens absolut. Este atingerea, prin Gratie, a telului ultim (sau scopurilor intermediare) spre care tinde aspirantul, datoritã "simpatiei metafizice" stabilite între el si Dumnezeu. Gratia vine deseori în doze mici, în concordantã cu nivelul atins de discipol. Dupã un anumit timp si efort si un progres lent, vine o portie mare de Gratie, care aduce un salt evident. Gratia este datã cu multã inteligentã. Maestrul Yogananda spunea cã succesul în yoga se datoreazã: un sfert efortului individual, un sfert Gratiei Maestrului si douã sferturi Gratiei lui Dumnezeu.
În crestinism se numeste "pogorârea Duhului Sfânt", desi poate mai exact ar fi sã spunem "lucrarea unui Spirit Sfânt ".
Dezvoltã: smerenia, umilinta în fata lui Dumnezeu cel Întelept si Atotputernic.

(http://www.spiritus.ro)

SURSA: http://cristiankinetoterapy.blogspot.ro/2011/12/cele-7-trepte-de-lumina.html#.Vy113SFO7IV