PROCESUL MORȚII.

Mesaj de la Arhang. Azrael

(16 oct.2015; channeler Natalie Glasson

Traducerea Const.Mihăilescu.

 Procesul morții este ceva inevitabil la ființele umane aflate în corp fizic, atâta timp cât ele trăiesc în dimensiunea inferioară. El se impune ca o cale de evoluție pentru ca sufletul să treacă la alt nivel de experiențe și să ia anumite pauze în care să-și poată face o retrospectivă, urmată de o actualizare a ceea ce ar trebui să facă pe viitor, în scopul perfecționării și obținerii măestriei în toate aspectele existențiale.

Pentru unii procesul de moarte poate atrage o teamă profundă la nivel conștient sau inconștient. Înainte de moartea corului fizic, mulți trec prin experiențe dureroase și își pot aminti de anumite secvențe ale vieților anterioare. Este și o frică de necunoscut, de incertitudinea dacă viața pe care o urmează s-o părăsești a însemnat sau nu totul, un implacabil sfârșit, o anihilare, sau o trecere undeva, în necunoscut.

La nivel  conștient, cel care urmează să moară, nu are la dispoziție, pentru analiză, decât amintiri din viața care se pregătește s-o abandoneze.

Repet că procesul morții este ceva ce nu poate fi evitat, atunci când forma fizică și-a îndeplinit misiunea, și-a încheiat programul pe care și-l propusese sufletul pentru acea încarnare. 
După felul în care se manifestă, s-ar părea că omul nu este niciodată pregătit să moară. Și totuși, în apropierea morții, vine un moment în care omul începe să se apropie de sufletul său, să și-l recunoască și să-i dea ascultare.( Nota C.M.: evident, aici se prezintă cazul morții „liniștite” nu a celei rezultate din accidente). 
Încet, dar sigur, sufletul începe să se pună în evidență și să fie recunoscut și acceptat de ființa care se îndreaptă spre moarte. Sufletul începe să încurajeze eu-l uman să conteple și să accepte o anumită modalitate de a ieși din viață. Cu cât ființa a fost mai spiritualizată, cu atât contemplația și acceptarea devin mai profunde și chiar dorite. O liniște și o împăcare apar în mintea și comportamentul muribundului, care se îndepărtează treptat de lumea în care a trăit și pe care se pregătește s-o părăsească.

În fiecare zi, în realitatea voastră fizică sunteți invitați să contemplați atașamente și detașări, recunoscând că atașamentul este o iluzie, în timp ce detașările permit iubirii sufletului vostru să crească în frumusețe și abundență în corpul vostru fizic. 
Sunteți permanent invitați să vă detașați de realitatea care vă înconjoară, să evitați pe cât posibil legarea voastră energetică de diversele evenimente care au loc în societate sau în jurul vostru. Evitați să creați atașamente față de diversele obiecte pe care vi le procurați sau pe care vi le-ați dori. Această recomandare este valabilă și pentru unele vise pe care vi le făuriți, față de unele persoane dragi etc. Important este să încercați să aveți cât mai puține legături energetice de afectivitate sau obsesive față de orice aspect al vieții din lumea materială [Nota C.M.: în una dintre cărțile sale, Carlos Castaneda, prezintă o metodă de rupere a tuturor legăturilor realizate de-a lungul vieții. Personajul principal al cărților sale, don Joan, îl învață în ce constă această tehnică: mai întâi, practicantul își întocmește o listă cât mai completă cu toate evenimentele, mai ales neplăcute, din viața sa (ordinea nu trebuie să fie neapărat cronologică; mai de grabă ar trebui trecute în ordinea impactului pe care l-au avut ele asupra individului). Apoi, ia primul eveniment notat pe listă și încearcă să retrăiască cât mai exact sentimentele pe care le-a avut atunci. Închide ochii fizici. Cu acel eveniment în minte, rotește capul spre dreapta și, apoi, spre stânga, după care revine la „punctul zero”(adică la poziția normală). În toată această manevră, ne imaginăm cum, mai întâi, „tragem” spre noi evenimentul (în semiperioada cât rotim capul spre dreapta), după care (în semiperioada cât mișcăm capul de la dreapta la stânga și înapoi până la poziția de zero), rupem sau tăiem imaginar  acele legături energetice (pe care ni le putem imagina ca pe niște sfori). Manevra o putem repeta de câte ori considerăm necesar (poate fi și o singură dată). Apoi, luăm al doilea eveniment de pe listă și repetăm procedeul. Trebuie menționat că în toată această „pendulare” a capului, de la stânga la dreapta și invers, trebuie să respirăm profund:cu inspir la rotirea de la punctul zero la poziția maximă spre dreapta, apnee „pe plin”, la revenire până la punctul zero, expir până la poziția maximă pe stânga, apnee „pe gol”, până la revenirea în punctul zero s.m.d. Mișcarea trebuie să fie acceptabil de lentă.
Castaneda spune că a avut nevoie de un an de zile pentru a epuiza lista.

Mai fac două observații: prima ar fi că, pe perioada acestui proces, pot apărea în minte și alte evenimente care ne-au marcat și pe care le uitasem. Le vom trece pe listă. A doua observație este legată de modalitatea prin care înțelegem că un eveniment a fost șters din memorie și nu ne mai afectează. Recomandarea ar fi ca, după ștergere, să nu ne mai gândim la acel eveniment, altfel îl vom reactiva. Dacă totuși, din mintea noastră nu dispare această amintire, este semn că evenimentul nu a fost șters, din varii motive, și se impune să repetăm procedeul.

În sfârșit, autorul susține că, pe măsură ce ștergea mai multe evenimente din amintire, simțea că este din ce în ce mai liber și mai puțin atașat de materialitatea lumii. ÎNCERCAȚI! Sincer, eu am încercat dar am abandonat, părându-mi-se prea îndelungat acest proces. Îl voi relua, mai ales dacă voi primi semnale de la cititorii cărora le-a reușit).

Acceptați că esența unui suflet este veșnică și o astfel de conexiune nu poate fi ruptă, că tot ceea ce aveți nevoie găsiți gata pregătit și disponibil în ființa voastră și că viața de pe Pământ face parte din lunga și continua călătorie pe care o va face sufletul vostru care cunoaște întregul adevăr.

De asemenea, începeți să realizați că tot ceea ce există, tot ceea ce vi se întâmplă face parte dintr-un Plan Divin, voi, făcând parte integrantă din acest plan. De aici și recomandarea: nu vă opuneți acestui proces, nu-l obstrucționați, dacă doriți să nu vă întârziați evoluția. 
Cu aceste înțelegeri, procesul morții trupului va fi mai bine înțeles și acceptat. Aceasta vă poate ajuta să estompați sau să înlăturați complet frica de moarte. Puteți, de asemenea, începe să înțelegeți că detașarea permite iluziei să moară, energiile voastre putând fi mai rațional utilizate.

O mare parte din realitatea voastră este concepută astfel încât vă încurajează să renunțați la atașamente și să promovați iubirea necondiționată, ceea ce poate fi interpretat tot ca o detașare. 
În cazul în care, în realitatea voastră începeți să vă conduceți după aceste principii, veți crea o legătură puternică cu planul spiritual, iar când sosește moartea pentru unii dintre cei dragi, ori propria moarte, momentul celebrat va fi unul al bucuriei și al dragostei. Nu veți mai avea sentimentul unei pierderi ireparabile, unei durei sfâșietoare, ori de ură împotriva celor care v-au „răpit” persoana iubită sau vă cauzează propria moarte.

Când experimentezi sentimente precum pierderea, durerea, furia sau suferința scazi nivelul creșterii spirituale. Detașarea este un proces de vindecare în care se creează numai iubire, ca o sursă de reacție la orice situație.

Dacă astfel de sentimente apar, este important să le experimentați ca pe o cale de a iubi, fără a accepta strecurarea unor manifestări de fățărnicie, de nesinceritate. Detașarea trebuie să fie și o dorință de a preda în mâinile Creatorului pe cel de care te îndepărtezi ca identitate, caracter, prezență sau personalitate. Aceasta deoarece în detașare nu este deloc vorba despre pierdere ci, mai degrabă, despre permisiunea pe care o dai în vederea unei mai mari împliniri, unei mai mari iubiri.

Este important să permiteți orice situație în realitatea voastră fizica pentru a nu rata ocaziile care vi se trimit, care v-ar ajuta să vă orientați mai bine să cunoașteți scopul și menirea voastră.

Chiar și cele mai dificile încercări cuprind învățături valoroase pentru ființa voastră. Fiecare situație care vine în calea voastră are menirea de a descoperi mai multă iubire și vă crește capacitatea de a împărtăși dragostea, conexiunea voastră veșnică cu UNIMEA.  
Experiența detașării vă aduce puterea naturală, înțelegerea și vindecarea, dincolo de voalurile iluziei de pe actualul Pământ.
Moartea corpului fizic poate fi văzută și ca sfârșitul unei iluzii, căci ce altceva ar putea fi corpul vostru fizic, decât o iluzie?
Adevărul și veșnicia se regăsesc NUMAI în suflet. Corpul fizic este o carcasă care adăpostește sufletul (și spiritul), el fiind în același timp (prin mintea care-i aparține și prin ego-ul uman) generatorul de iluzii, cu ar fi: ego-ul, personalitatea, identitatea. Decesul lui permite relevarea adevărului. Moartea este poarta care vă lasă să ieșiți dintr-o carceră în libertate. Din acest motiv, ea ar trebui să fie un prilej de sărbătoare nu de jale.                                                          

Sufletul fiecărei ființe umane elaborează un contract de călătorie înainte de naștere, astfel încât el știe deja momentul nașterii în corpul său fizic, precum și momentul în care va părăsi acel corp; acest program este deja pregătit înainte de naștere.

Momentul nașterii și morții este creat în conformitate cu tabloul general la dispoziția sufletului, pentru a-l ajuta la întocmirea celui mai bun program de evoluție.

Multe, foarte multe suflete doresc să aibă vieți pe planeta Pământ; aceasta deoarece actuala voastră planetă este o minunată, dar dură, școală, pentru suflete. 
Multe dintre experiențele pe care doresc sufletele să le aibă, experiențe aflate pe lista lor de priorități, nu pot fi efectuate decât pe planeta Pământ. Asta explică de ce există o lungă listă de așteptare. Uneori, o experiență pământească este scurtă, din cauza unei iminente deschideri către o altă experiență sau deoarece nu era necesară decât o mică completare la experiențele anterioare. În general însă, experiențele pământești se extind pe mai multe vieți. În viața petrecută pe Pământ, sufletelor li se crează diferite oportunități care nu ar trebui ratate. (Nota C.M.: cum este și perioada actuală).

Dacă ați putea vedea imaginea mai mare a multelor voastre vieți pe Pământ, v-ați da seama câte scenarii, câte ocazii ați ratat. Nimic nu a fost însă în zadar, singurul impediment a fost elementul de retardare.

Experiențele voastre pe Pământ sunt create prin sistemele de credință, de învățământ, sociale etc.

Nici o experiență, emoție, convingere sau suferință nerezolvată într-o viață nu se suspendă, nu se renunță la ea; ea va fi încheiată în viața sau viețile următoare.

Când un suflet părăsește Pământul, ca urmare a unui accident rapid, sau suicid, sufletul nu mai trăiește experiența acelei dureri sau starea de panică. Doar la reîncarnarea în planurile inferioare, anumite sechele vor fi reactivate (dacă aceasta face parte din continuarea sau definitivarea unei experiențe). Aceasta pentru a se reface anumite condiții prin care se poate asigura continuarea acelei experiențe. Această afirmație nu este matematic îndeplinită în noua viață, dacă, într-un fel sau altul, scopul a fost atins deja anterior.

 Multe sinucideri au loc pentru că sufletul este într-o susținută căutare de a descoperi iubirea de sine și încurajarea celor din jurul lui de a se muta într-un spațiu al iubirii de sine. În timpul vieții însă, se poate ca persoana să nu-și dea seama că cea mai mare dorință a sufletului său este de a experimenta iubirea de sine, și atunci alege sinuciderea, ca soluție de a satisface cererea expresă a sufletului, în sensul că accelerează lucrurile (scurtează viața) astfel încât sufletul să repună acea necesitate într-o nouă viață.

Cei care au o conexiune și viziune privind dragostea față de cei care au părăsit planeta, pot obține propria creștere sprijinindu-se pe eternul adevăr că toate sufletele sunt interconectate și există în UNIME.

În cazul în care un iubit(ă) și-a părăsit corpul fizic, atunci, cel rămas în viață ar putea să ajute prin reafirmarea adevărului Creatorului, printr-o practică de meditație.

În primul rând, așezați-vă într-o postură convenabilă de meditație, reglați-vă respirația, prin câteva inspirații și expirații profunde, și încercați să vă activați chakra frunții și chakra inimii. Simțiți lumina sufletului care vă umple chakra inimii. Vizualizați cum lumina sufletului reprezintă un far care radiază iubirea.

Invocați ajutorul Creatorului pentru a vă înconjura cu iubire pură și sacră, care să vă ajute să străpungeți toate granițele iluziilor. Imaginați-vă cum iubirea Creatorului penetrează inima voastră și fuziunează cu sufletul vostru. Simțiți că puterea dragostei voastre crește în chakra inimii și se intensifica. Gândiți-vă la persoana care și-a părăsit corpul fizic, mai recent sau mai de mult și invitați-o să primească iubire din inima voastră. Apoi, imaginați-vă acea persoană că se așează înaintea voastră. Spuneți acelei persoane: „Adevărul Creatorului este iubire, suntem veșnic legați prin iubirea Creatorului care ne protejează, ne susține și ne îndrumă veșnic”.

Iubiți necondiționat, fiți liberi de atașamente, de toate influențele negative ale acestei vieți sau a orcăreia anterioare, și de care v-ați eliberat.

Imaginați-vă cum fluidul dragostei curge de la chakra inimii corpului miniatural către inima și sufletul ființei voastre totale care este minunată și gigantică. Puteți face acest exercițiu de a întra în inima voastră și în inima altei ființe umane, către care vă trimiteți dragostea. Puteți primi și sesiza, prin simțurile voastre, răspunsul de la inima căreia v-ați adresat. Aceste sentimente de iubire pot aduce vindecarea ființei la care v-ați gândit, dacă acesta a fost motivul pentru care i-ați transmis energia iubirii.

Eficiența acestei tehnici crește substanțial dacă, în prealabil, cereți aprobarea și sprijunul lui Dumnezeu sau a unei ființe celeste.

Faceți toate acestea după și în timp ce executați câteva exerciții de expirație și inspirație profunde. Expirația profundă ajută la transmiterea unui flux energetic mai mare și mai pur către persoana vizată, iar inspirația profundă, la primirea mai ușoară a răspunsului energetic adecvat de la acea inimă.

În momentele de transmisie energetică a iubirii, păstrați-vă intenția, dorința de a expedia cât mai multă energie.

Această practică poate fi realizată pentru orice persoană sau animal, indiferent de împrejurare sau de felul relației dintre emitent și receptor.
Nu uitați, dragilor, că viața voastră este veșnică.

Arhanghelul Azrael

http://www.omna.org