ŞANSA CIVILIZAŢIEI UMANE NU TREBUIE RATATĂ.

Pe măsură ce noile energii ne cuprind fiinţa, scopul pentru care suntem aici ne devine tot mai clar.
Ni se luminează mintea şi începem să înţelegem mai bine ce mişcări şi acţiuni ar trebui să întreprindem.
Intrebările legate de scopul sufletului nostru încep să capete răspunsul pe care l-am aşteptat din totdeauna. Ne-am întrebat mereu care ne sunt abilităţile şi în ce direcţie ar trebui să ne orientăm preocupările. Totul ar trebui să ne fie atât de clar!
De ce străpungem, totuşi, atât de greu această pâclă a necunoaşterii ? Pentru că, de când ne-am născut, societatea ne-a preluat pentru a ne educa, imprimându-ne propriile ei reguli şi concepţii care, în fapt, se abat mult de la adevăratul scop al vieţii, adevărata menire a fiinţei venită să-şi ia un corp fizic pe acest Pamânt.

Restricţiile cu care societatea ne încorsetează, prin educaţia primită de la părinţi, prin diversele forme de şcolarizare şi pregătire pentru viaţă, prin măsurile punitive statuate în legi şi reguli care, în majoritatea cazurilor, nu ni se potrivesc, nu ne servesc, nu ne apără ci ne înregimentează în rândul majorităţii care trebuie să asculte şi să execute ceea ce i se dictează, ne atrofiază, în timp, percepţia şi intuiţia, darurile investite în noi de către Creator, astfel că, la maturitate, suntem gata formaţi pentru a duce mai departe tarele acestei societăţi care, în fapt, ne-a deformat.
Pâna la urmă, nu noi suntem cei care ne trasăm coordonatele vieţii ci societatea în care s-au sedimentat reguli, credinţe şi preocupări, din păienjenişul cărora nu mai putem scăpa.

Din fericire, în aceşti ultimi ani, avem o şansă rarisimă de a ‘’rupe lanţurile’’ în care a zăcut omenirea de la începuturile civilizaţiei.
Oportunitatea s-a ivit în momentul în care planeta a început să primească lumina trimisă ca ajutor salvator de la fraţii noştri cosmici, pentru neutralizarea imenselor cantităţi de negativitate acumulate de eoni în sistemul nostru planetar. Operaţiunea a început cu cca 60 de ani în urmă, ca răspuns la apelul disperat al Mamei Pământ către univers, in care îşi anunţa posibila dezintegrare. Enormele cantităţi de energie benefică primite au ajutat planeta să-şi stabilizeze mişcarea orbitală şi să se revigoreze.
Astăzi au loc intense acţiuni de purificare (resimţite de noi prin activitate seismică bogată, schimbări climatice, intemperii, calamităţi de tot felul - uragane, tornade,incendii devastatoare,secetă, inundaţii etc - epidemii) care-i vor permite Pământului să se cureţe astfel ca în anul 2012 să poată face saltul în dimensiunea de tranziţie, 4D, după care, să se stabilizeze în dimensiunea de destinaţie, 5D.

Ce se va întâmpla cu fiinţele umane de pe planetă? Ele vor decide singure ce aleg să facă, deoarece legea Liberului Arbitru nu va fi abrogată de către Creator. Aşadar, omul are de ales dacă doreşte să-şi urmeze planeta sau să accepte un plasament 3D, în cazul în care refuză ascensiunea.

Etapele ascensionării fiinţei umane sunt următoarele :

- mai întâi trezirea, fază în care omul trebuie să devină conştient de rolul său pe planeta pe care s-a născut, şi să-şi amintească cu exactitate ce cuprinde programul său de viaţă, pe care şi l-a stabilit înainte de naştere,
- apoi, el să înveţe (dacă nu-şi poate aminti) care-i sunt mijoacele pe care le poate utiliza în derularea programului său de viaţă,
- să-şi caute maestrul (fiinţă umană sau maestru înalţat) potrivit, care să-l ajute să se perfecţioneze.

În esenţă este vorba de modalităţile prin care poate ascensiona, de cum îşi poate creşte frecvenţa de vibraţie, suficient pentru a fi pregătit să-şi însoţească planeta, atunci când aceasta va face tranziţia (la ora actuală se cunoaşte că 2012 va fi anul acestui salt dimensional).

La modul general, creşterea frecvenţei de vibraţie a individului se poate obţine printr-un comportament adecvat, prin adoptarea unui stil de gândire bazat pe :
- iubirea necondiţionată a fiecărei fiinţe (includeţi aici şi viaţa vegetală), renunţând la consumul de carne, renunţarea la conflictele de orice fel, cu deosebire la cele militare,
- ocrotirea planetei cu tot ce cuprinde ea în atmosferă, la suprafaţă şi în subsol,
- declararea adevarului în orice situaţie, - generalizarea comportamentului plin de compasiune,
- dezvoltarea spiritului de într-ajutorare,
- eradicarea corupţiei, înşelătoriei şi minciunii,
- dezvoltarea spirituală a tuturor prin toate formele posibile şi renunţarea la dogmele religioase, care plasează biserica între Dumnezeu si creaţia Sa, omul. Atâta timp cât biserica nu s-a substituit lui Dumnezeu, societatea a crescut frumos spiritual (asta se întîmpla cândva, la începuturi). Când popii ne-au cerut să ne aşezăm în genunchi si să ne spovedim lor, ordinea divină s-a dat peste cap, căci omului i s-a pretins să abandoneze drumul drept şi să faca un ocol pe sub patrafirul ‘’sfinţiei sale’’, altfel enoriaşul ‘’riscând’’ să rateze întâlnirea cu Tatăl Ceresc. Cine a schimonosit credinţa oamenilor? Spiritul de îmbogăţire, infatuarea şi dorinţa de a controla din partea bisericii.

Ce ar trebui să facă fiecare dintre noi, dacă doreşte, cu adevărat, ascensiunea în dimensiuni mai înalte:
- nu trebuie să mai otrăvim solul, apele şi atmosfera,
- să nu mai jefuim subsolul planetei de bogăţiile pe care i le-a dat Creatorul (cristale, metale preţioase, hidrocarburi),
- să ocrotim plămânii planetei, pădurile, încetând defrişările care se fac în interesul meschin de câştig,
- să ocrotim fauna şi flora,
- să promovăm numai acele tehnologii care sunt absolut necesare creării bunăstării întregii societăţi,
- să dezvoltăm o agricultură ecologică.

Mai presus de toate, trebuie să avem credinţă şi devoţiune faţă de cel care ne-a creat, şi să facem din grija pentru sufletul nostru preocuparea principală a vieţii noastre cotidiene.

Destul de puţin ne-a mai rămas pentru a ne pregăti fiinţa pentru întîlnirea cu destinul din 2012. Să dedicăm această scurtă perioadă sufletului nu pretenţiilor şi imboldului ego-ului nostru.

(C.M.)