Modul
de viață și concepțiile specifice făcuseră ca mai tot timpul în
ASA-RRR să existe războaie interne mai mari sau mai mici. În
afara perioadei inițiale de înflorire a imperiului, atât prințul
EA, cât și prințul EN-LIL se aflaseră într-un „război”
aproape perpetuu. Gelozia, invidia și dorința de a deține puterea
erau motivele principale din care cauză membrii familiilor regale se
dușmăneau și se atacau reciproc. Aceste fricțiuni și războaie
interne erau tolerate de Imperiu atâta timp cât el nu era afectat
sau implicate. Ba chiar se considera că aceste lupte intestine erau
menite să întărească și să întrețină spiritul războinic în
imperiu, ceea ce făcea ca posibilii combatanți să fie totdeauna
pregătiți să facă față unui eventual conflict cu lumile de
dincolo de imperiu. Cam acesta era spiritul în care se trăia în
Imperiul ASA-RRR.
Rezultatele obținute prin aplicarea ingineriei genetice de către Prințul EA erau deosebit de utile dat fiind faptul că populația hibridă, care avea acum capacitatea de a învăța și de a se perfecționa, devenise o forță de muncă indispensabilă în mai toate tipurile de activități. În plus, după o instruire adecvată, hibrizii selecționați deveniseră o forță de reprimare a oricăror revolte sau acte de nesupunere care se manifestau în imperiu. Se crease astfel o forță specializată de reprimare cu care stăpânirea putea fi apărată, în caz de nevoie.
Rezultatele obținute prin aplicarea ingineriei genetice de către Prințul EA erau deosebit de utile dat fiind faptul că populația hibridă, care avea acum capacitatea de a învăța și de a se perfecționa, devenise o forță de muncă indispensabilă în mai toate tipurile de activități. În plus, după o instruire adecvată, hibrizii selecționați deveniseră o forță de reprimare a oricăror revolte sau acte de nesupunere care se manifestau în imperiu. Se crease astfel o forță specializată de reprimare cu care stăpânirea putea fi apărată, în caz de nevoie.
Erau
performanțe pe care Prințul EA nu le dorise niciodată. El a
înțeles că parte din ființele create și modelate de el erau acum
folosite în interesul stăpânilor, față de care acești hibrizi
dovedeau fidelitate și chiar spirit de sacrificiu. Recompensele pe
care le primeau acești cerberi credincioși era derizorii: adăpost
și hrană.
Singura teamă a prințului EA era ca hibrizii să se întoarcă împotriva sistemului, caz în care însăși supraviețuirea celor care i-au creat ar putea fi amenințată; doar stăpânii îi învățaseră arta războiului !
Privite din acest unghi, războaiele regilor erau doar jocuri de șah planetare, în care pionii formau servitorii și creaturile rezultate din hibridare. Nu-i mai puțin adevărat că în imperiu se cunoșteau și se practicau: rutina reanimării, readucerea la viață a ființelor deja declarate în moarte clinică, transplanturi de organe, chiar recompunerea unui corp fizic aproape total distrus. Desigur asemenea tehnici erau mai puțin utilizate când cel vătămat în luptă era o „bestie”. Se făceau însă și excepții.
Singura teamă a prințului EA era ca hibrizii să se întoarcă împotriva sistemului, caz în care însăși supraviețuirea celor care i-au creat ar putea fi amenințată; doar stăpânii îi învățaseră arta războiului !
Privite din acest unghi, războaiele regilor erau doar jocuri de șah planetare, în care pionii formau servitorii și creaturile rezultate din hibridare. Nu-i mai puțin adevărat că în imperiu se cunoșteau și se practicau: rutina reanimării, readucerea la viață a ființelor deja declarate în moarte clinică, transplanturi de organe, chiar recompunerea unui corp fizic aproape total distrus. Desigur asemenea tehnici erau mai puțin utilizate când cel vătămat în luptă era o „bestie”. Se făceau însă și excepții.
Loiale
și din ce în ce mai inteligente, „bestiile” deveniseră
participanți indispensabili în desfășurarea evenimentelor
cotidiene în ERIDU.
Prin eforturile și grija Prințului EA, ale Regalilor și ale ANUNNAKI, în timp, hibrizilor li s-a permis să-și conducă propriile afaceri, să-și administreze habitatul, teritoriul (proprietatea) în care trăiau, ... atâta timp cât se dovedeau loaiali celor care-i stăpâneau, dovedind credință Imperiul ASA-RRR.
Prin eforturile și grija Prințului EA, ale Regalilor și ale ANUNNAKI, în timp, hibrizilor li s-a permis să-și conducă propriile afaceri, să-și administreze habitatul, teritoriul (proprietatea) în care trăiau, ... atâta timp cât se dovedeau loaiali celor care-i stăpâneau, dovedind credință Imperiul ASA-RRR.
În
acele vremuri s-a remarcat în ERIDU personalitatea unui sclav pe
nume BO ADAMA. Ca urmare a calităților native, devotamentului față
de imperiu și priceperii de care dădea dovadă, el a fost cooptat
treptat în treburile importante ale imperiului. Crescuse atât de
mult în ochii superiorilor imperiului încât devenise al doilea
personaj important în imperiu.
În Războaiele Împăraților, care au făcut ravagii, credinciosul ADAMA servise pe câmpurile de luptă, unde-și dovedise vitejia.
În Războaiele Împăraților, care au făcut ravagii, credinciosul ADAMA servise pe câmpurile de luptă, unde-și dovedise vitejia.
„Tradiția”
permanentelor fricțiuni între neamuri, prea-bine cunoscută pe
vremea Domnului EN-LIL și Lordului EA, a continuat și în timpul
copiilor acestora, care concurau aprig la obținerea dreptului de
domnie și putere în imperiu.
Așa a început epoca în care se va desfășura ceea ce va rămâne
Așa a început epoca în care se va desfășura ceea ce va rămâne
cunoscut
a fi fost „Războiul Marii Preluări”, o încercare a Prințului
MARDUK,
fiul Domnului EA, Regele fiarelor.
Maestru
cu abilități deosebite de luptător DAK, prințul MARDUK dorea să
devină rege al sistemului ERIDU, ceea ce-l determina să provoace pe
oricare dintre membrii familiei regale, care vizau cucerirea Tronului
imperial. Printre acești posibili rivali el includea atât pe tatăl
său, lordul EA, cât și pe unchiul său, prințul
EN-LIL.
Pentru
a-și realiza țelul, MARDUK accepta chiar ideea războiului,
politica intrigilor și trădarea, chiar dacă pe timpul derulării
unor astfel de acțiuni, cineva ar fi trebuit să moară.
El gândea că dacă tatăl său, EA, fusese lipsit de posibilitatea de a ocupa tronul ERIDU ori pe cel al ASA-RRR ... el, MARDUK, nu va accepta o soartă asemănătoare.
El gândea că dacă tatăl său, EA, fusese lipsit de posibilitatea de a ocupa tronul ERIDU ori pe cel al ASA-RRR ... el, MARDUK, nu va accepta o soartă asemănătoare.
Dar, în plină ascensiune spre puterea deplină, Prințul MARDUK a fost acuzat pe nedrept de asasinarea propriului său frate, Prințul DUMUZZI.
Știindu-se
nevinovat Marduk a refuzat să fie arestat și închis, alegând să
lupte împotriva acuzatorilor săi și refugiindu-se într-o
fortăreață piramidală.
Situația
creată a impus convocarea de urgență un consiliu, care a luat
decizia de a înnăbuși în fașă revolta lui Marduk, prin
sechestrarea lui în acea structură de piatră, unde singur se
refugiase. Pentru el, perspectiva era sumbră: nu mai avea scăpare.
Cu toate acestea, câțiva dintre adepții săi au reușit să sape un tunel prin care Marduk a putut să iasă din cetate, recompensând copios pe cei care realizaseră tunelul, căci luase cu el cea mai importantă parte a averii imperiului.
Cu toate acestea, câțiva dintre adepții săi au reușit să sape un tunel prin care Marduk a putut să iasă din cetate, recompensând copios pe cei care realizaseră tunelul, căci luase cu el cea mai importantă parte a averii imperiului.
Maestru
cu abilități deosebite de luptător DAK, prințul MARDUK dorea să
devină rege al sistemului ERIDU, ceea ce-l determina să provoace pe
oricare dintre membrii familiei regale, care vizau cucerirea Tronului
imperial. Printre acești posibili rivali el includea atât pe tatăl
său, lordul EA, cât și pe unchiul său, prințul
EN-LIL.
(va
continua)
https://prepareforchange.net/2019/09/16/the-hidden-history-of-the-planet-earth-part-2/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu