Mesaj de la Dumnezeu

(23 iunie 2017; channeler Gloria)

Traducere Const. Mihăilescu.

Atât de multe gânduri stăpânesc lumea! Gândurile evadează în masă din închisoarea minții, unde s-au născut și au stat prizoniere.

Sunt precum puzderia de mașini care vin de pe toate străzile laterale și intră pe larga autostradă cu mii și mii de benzi de circulație. Aceste „mașini” circulă cu viteze fantastice („cu viteza gândului”) și se îndreaptă spre destinații îndepărtate. Sunt născute (formulate) în sute și sute de limbi, și circulă unele pe lângă altele sfidând orice posibilitate de coliziune.
Cum se face că atât de multe gânduri străbat Universul, dincolo de viteza luminii? Cât de ocupată este mintea umană?

Nu există minte fără gânduri. În stare de veghe sau în somn, mintea fabrică gânduri. Unele sunt eliberate pe loc, altele rămân să mai fie frământate în fel și chip, pentru a găsi explicații, pentru a da soluții.

Ca să primească iluminare, ființa trebuie să-și limiteze numărul gândurilor. Aprecierile, concluziile și deciziile cele mai bune apar atunci când ființa se poate concentra pe un număr cât mai mic de gânduri. Dacă mintea naște și urmărește un noian de gânduri, energiile se disipă, nu mai are loc procesul de concentrare, de focalizare pe un anume subiect. Rezultatul va fi unul neînsemnat, fără importanță și insuficient pentru ca ființa emitentă să aibă un câștig.

Majoritatea gândurilor nu sunt precis conturate, orientate ori canalizate; ele se răspândesc în univers călătorind fără țintă precisă.

Dar nu numai atât: majoritatea gândurilor nu ajung să atingă o formă clară, ele vor rămâne frânturi, „schije”, „avortoni” energetici aruncați în univers. Odată emise, gândurile devin entități de sine stătătoare care vor fi atrase de câmpuri energetice asemănătoare, conf. uneia dintre legile Mele. Ca entitate energetică, gândul eliberat se va bucura de autonomie, călătorind oriunde și oricât.
Cei care emit gânduri rele, sunt, de fapt, părinții nerecunoscuți și iresponsabili ai unor suigeneris tâlhari, care jefuiesc de liniște „casa părintească”. Ei, tâlharii, lasă în urma lor neorânduială, debandadă. În multe cazuri, atunci câd pleacă, sau când revin, ei au grijă să dea „foc și casei părintești”.

Unele gânduri rele se întovărășesc cu altele, formează „găști” ce pun la cale „jafuri”.

Fiecare gând, bun sau rău, încearcă să-și găsescă și să-și păstreze un loc în infinitatea cosmică.

Într-adevăr, gândurile par a avea o minte proprie. În existența lor eternă, „gândurile din spatele gândurilor” sunt cele mai insidioase, cele mai manipulatoare și, de multe ori, cele mai periculoase.

Gândurile care vagabondează prin univers, nu sunt inofensive căci ele nu stau degeaba.

Ele acționează mai ales acolo unde găsesc aliați în interiorul „casei” prăduite.

Gândurile rele nu au scrupule, nu au milă, nu cunosc iertarea.

Sunt însă și gânduri benefice, care vor să ajute, vor să pună umărul, să alinte, să ostoiască suferințe.
Einstein era cunoscut pentru gândurile sale care-i veneau în momentele de liniște, când era într-o canoe și plutea pe apa liniștită.

Gândurile lui erau gânduri diferite de ale celorlalți. Ele încercau porți nedeschise, uși ce păreau ferecate. Ele vroiau să știe ce este dincolo de gard, dincolo de ziduri. Pentru asta, băteau insistent la poartă, încercau să intre și , dacă nu puteau,....săreau gardul.

Gâdurile lui Enstein erau neliniștite, „aveau un somn agitat, săreau din pat la miezul nopții”

Dar gândurile îl conduceau treptat spre un liman. Desigur, uneori, nici el nu-și credea propriile gânduri. Dar el le întâmpina pe toate cu curiozitate și cu deferență.

El știa că nu toate spațiile goale trebuie să fie completate.
Pacea, dragi prieteni, nu vine la pachet cu gândurile. Pacea vine singură și se simte bine în singurătatea sihăstriei.

Nu există logică pentru Ființa Pură, nici nevoie de logică, nici gânduri logice; doar gândire de o neîngrădită pace care nu păstrează nimic pentru ea și care nu interferează cu Ființa Pură, neprihănită

O respirație profundă, o liniștire, și fructul gândirii apare acum și se dezvoltă. În câmpul gândirii liniștite cresc bujorii și înfloresc cireșii.

Căutați să locuiți într-o veritabilă grădină a Edenului, unde însăși viața înflorește!
Gândurile sunt ca un radar care caută și localizeză. Nu există gardieni, nu există bariere și nici puncte de control.
Gândește-te! Ai grijă să nu intri în zona în care se plătește vamă !

Libertatea este starea de imponderabilitate a lui „a fi”. Acolo totul este în regulă, nimic nu te apasă, nu simți nici măcar propria-ți greutate. Ești fulg, ești fum, ești doar părere. Totul e in regula. Totul este mai mult decât bine. Totul e frumos.

Inima și mintea voastră începe să se umple de pace, iar viața merge mai departe și este spectaculoasă, pe măsură ce vine.
Nutrienții vieții și ai dragostei sunt bine aleși. Totul pare curat, imaculat și nimeni nu aruncă gunoaie. Soarele strălucește și norii nu mai sunt reali. Doar pacea este atât de reală încât poți s-o atingi cu degetele, poți să-i simți catifelarea. Stillingul este real. Viața este sclipire multicoloră, iar noaptea stelele strălucesc puternic. Alege șă-ți trăiești viața în stilul Iubirii.

Iubiții Mei, timpul vostru a sosit (chiar dacă timpul nu există).

Tu cititorule ești primul pe care îl aleg. Mereu ai fost primul. Asta v-o spun tuturor. NU glumesc. Numai că, până acum totul era iluzie sau, mai degrabă, deziluzie.
Acum începeți să vedeți mult mai clar. Acum vi se deschide orizontul. Vedeți Raiul de porțile căruia vă apropiați. Cât vedeți înainte este numai Rai. Nu greșiți: voi nu puteți fi decât în Ceruri. 
Nu puteți fi decât în ​​Ceruri. Numele vostru, al fiecăruia dintre voi, este înscris aici, în Cer. 
Iubitul Meu copil, fă pasul înainte!!

http://sananda.website/message-from-god-via-gloria-june-23-2017