Fericirea poate fi cel mai important sentiment din viaţa noastră, căutarea permanentă de a atinge această stare de spirit fiind un indiciu pentru aceasta. Fericirea este o experienţă profund subiectivă, influenţată de mediu şi genetică, care are componente atât emoţionale, cât şi cognitive. Când suntem fericiţi, nu doar simţim aceasta, ci şi gândim într-un anume mod specific.
O echipă de cercetători de la Universitatea Kyoto, Japonia, afirmă, în urma unui studiu realizat, că materia regiunea din creier numită precuneus este mai mare la persoanele fericite decât la persoanele care nu sunt la fel de fericite.
În cadrul studiului, într-o primă fază neurologii au scanat cu ajutorul RMN creierul a 51 de participanţi, 26 dintre ei de sex feminin. Apoi, participanţii au fost rugaţi să răspundă la trei chestionare comune: Scala Subiectivă a Fericirii, un „cântar” global cu patru elemente ce apreciază fericirea subiectivă; Scala Intensităţii Emoţionale, care evaluează intensitatea emoţiilor pozitive şi negative, şi un test pentru evaluarea Scopului în Viaţă.
Ei au descoperit că mai multă fericire creşte volumul precuneusului. Precuneusul este o regiune mai puţin studiată a creierului, situată în cortexul parietal medial, şi ascuns în fisura dintre cele două emisfere cerebrale. Mai mult decât atât, volumul acestuia creşte odată cu creşterea intensităţii emoţionale pozitive şi cu stabilirea certă a scopului în viaţă, pe când intensitatea emoţională negativă şi lipsa unui scop în viaţă face ca precuneusul să fie mai mic.
„Descoperirile noastre sugerează că precuneusul mediază fericirea subiectivă prin integrarea componentelor emoţionale şi cognitive ale fericirii”, au declarat autorii studiului.
Aceasta nu este prima dată când anumite regiuni ale creierului au fost asociate cu starea de fericire. Studii neuroimagistice anterioare au arătat, afirmă cercetătorii, că inducerea unor emoții de fericire (spre deosebire de cele neutre) activează girusul cingular anterior, amigdala cerebrală și cortexul parietal medial, regiune în care se găsește precuneus.
Aceasta nu este prima dată când anumite regiuni ale creierului au fost asociate cu starea de fericire. Studii neuroimagistice anterioare au arătat, afirmă cercetătorii, că inducerea unor emoții de fericire (spre deosebire de cele neutre) activează girusul cingular anterior, amigdala cerebrală și cortexul parietal medial, regiune în care se găsește precuneus.
Cercetătorii au menționat că este posibil ca modul în care au proiectat studiul să fi putut avea un impact asupra rezultatelor. Prin faptul că au realizat mai întâi scanarea RMN, este posibil ca nivelul de fericire raportat de participanții la studiu să fi fost influenţat – RMN-ul nu este tocmai cea mai distractivă procedură.
Totuși, identificarea zonei cerebrale care se activează atunci când suntem fericiți va fi utilă în dezvoltarea unor programe pentru amplificarea stării de fericire, bazate pe cercetare științifică. Aceasta înseamnă că putem să ne luăm grijile în propriile mâini şi să ne mărim nivelul de fericire prin intermediul creierului? Se pare că da.
Totuși, identificarea zonei cerebrale care se activează atunci când suntem fericiți va fi utilă în dezvoltarea unor programe pentru amplificarea stării de fericire, bazate pe cercetare științifică. Aceasta înseamnă că putem să ne luăm grijile în propriile mâini şi să ne mărim nivelul de fericire prin intermediul creierului? Se pare că da.
„Mai multe studii au arătat că meditaţia poate creşte masa materiei cenuşii din precuneus”, afirmă autorul principal al studiului, Wataru Sato.
Citiţi şi:
Fericirea aparentă şi realitatea
Atingeţi Suprema Fericire prin practica YOGA
Alimente şi plante medicinale care favorizează savurarea stării de fericire (1)
Creierul, reglat pe frecvenţa iubirii necondiţionate
yogaesoteric
23 iulie 2016
23 iulie 2016
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu