SATURN, planeta giganţilor(4)

(continuare)

Jakob Lorber (1800/1864)

(Din cartea SATURN, dictată de Domnul, prin channeling, lui Jakob Lorber).

5 – Arborele- rază, numit bruda. Este de culoare complet galbenă, trunchiul este drept iar ramurile cresc doar în două direcţii opuse, în linie dreaptă. În centrul ramurilor inferioare cresc nişte flori albastre micuţe, similare ca format cu clopoţeii de pe la noi. Aceste flori dau nişte fructe de culoare roşiatică. Copacul nu are decât o utilitate decorativă, motiv pentru care este plantat de-a lungul străzilor.

6 – Arborele-pâlnie, numit de saturnieni kibra.Trunchiul sau are un diametru în jur de 6 metri si o coajă moale, de culoare albăstruie.

Trunchiul este cilindric (acelaşi diametru pe toata lungimea) şi atinge înalţimea de 40 de metri. În vârf cresc ramuri orientate în toate direcţiile, sub un unghi de 45 de grade.Ramurile sunt drepte şi nu depaşesc 20 de metri lungime. Pe ramuri cresc nişte ţepi laterali (precum la coniferele de pe la noi), din ce în ce mai lungi, cu cat se departeaza de trunchi. In fapt, aceşti ţepi reprezintă frunzele copacului. Florile şi fructele cresc doar la varful crengilor. Acest copac are o particularitate: înainte de înflorire, începe să lumineze ca o flacără stralucitoare. În aceasta perioadă, o pădure de copaci-pâlnie este o adevarată feerie. Având în vedere ca nu toţi copacii au aceeaşi perioadă de înflorire, se poate spune că ,,focul’’ rece poate fi întâlnit mai tot timpul. Aceasta luminiscenţă puternică se declanşează înainte cu şapte zile de înflorire şi pe toată perioada îşi schimbă nuanţele culorii de la o zi la alta, practic trecând prin toate culorile curcubeului.

După perioada de pre-înflorire urmează înflorirea propriu-zisă care înseamnă apariţia unor panglici tricolore cu lungimea de 4-6 metri şi late de 2-4 metri, pe o codiţă aurie, mai groasă decât braţul unui pământean. Cele trei culori sunt: roşu-deschis, albastru-deschis şi un alb ca zăpada. Aceste panglici par a fi nişte drapele care flutură în vânt.

După inflorire, steagurile şi codiţele cad, iar cele mai frumoase dintre ele sunt adunate de localnici şi utilizate ca aşternuturi cu proprietăţi terapeutice asupra membrelor corpului uman. Aceste frunze uscate, dacă sunt arse, răspândesc un miros cât se poate de plăcut. Cenuşa rezultată este folosită ca îngrăşământ pentru sol. Cel mai frumos aspect la acest arbore il au fructele, care apar imediat după înflorire. Forma acestor fructe seamănă cu cea a unei sticle, al carui gât atinge lungimi de 8-10 m şi diametrul de 70 cm. Gâtul fructului se termină cu o sferă cu diametrul de 3-4 m. Coaja fructelor seamănă perfect cu aurul pur şlefuit. Un efort minim de imaginaţie ne prezintă minunaţia unui asemenea pom încărcat de fructe, în bătaia razelor solare. Principala utilizare a acestor ,,tărtăcuţe’’ este chiar cel al sticlelor utilizate de noi, adică, recipienţi pentru păstrarea diferitelor lichide. Până la maturizarea fructelor, pe axul său central, copacul are deschis un canal prin care circulă seva, aspectul fiind unul de pâlnie.După închiderea canalului, aerul din jurul pomului devine extrem reconfortant încat saturnienii se odihnesc mult timp pe crengile lui, pentru revitalizare.

7 – Arborele piramidă, numit de saturnieni uhurba. Este cel mai înalt copac care creşte pe planetă şi seamănă foarte mult cu bradul argintiu de pe la noi. Trunchiul său are culoarea albă şi un diametru de 160-200 m. Ramurile, care cresc chiar de la baza trunchiului, se dezvoltă în toate direcţiile. Cele mai de jos ramuri pot atinge lungimea, incredibilă pentru un pământean, de doi km, dar cu cât sunt situate mai sus, cu atât devin mai scurte, ceea ce dă forma tronconică a copacului ; de aici şi denumirea de arbore-piramidă. Inalţimea unui asemenea copac o depăşeşte pe cea a majorităţii munţilor Terrei. Copacul aparţine speciei coniferelor, frunzele sale având forma celor ale pinilor, dar, evident, mult mai mari. Culoarea nu este verde ci albastru, care reprezintă, în fapt, culoarea generală de pe Saturn (aşa cum verdele este majoritar pe Pământ).

Substanţele volatile degajate de acest copac au proprietăţi curative şi purificatoare deosebite şi se răspândesc pe distanţe extrem de mari în sistemul solar, atat de departe încât chiar Pământul primeşte unele substanţe eterice emanate de el. Aceşti copaci se înmulţesc, ca şi coniferele de pe Pământ, prin sădirea conurilor pe care le produc ca fructe. Durata de viaţă a acestor copaci este de câteva sute de ani saturnieni (n.m.,amintesc, un an saturnian are durata a 30 de ani pământeni). Din putrezirea unui copac-piramidă rezultă un îngrăşământ natural de excepţie.

8 –Acum, câteva cuvinte despre arborele-oglindă, numit pe Saturn urba. Este un arbore neobişnuit, având trunchiul patrat şi translucid. Atinge înalţimi de 40-60 de metri şi nu are deloc ramuri. Seamănă oarecum cu un anumit soi de cactus de pe la noi şi face nişte flori mari asemănătoare cu cele de liliac. Fiecare dintre cele zece petale ale florii are o culoare distinctă faţă de celelalte. Florile se păstrează în pom o jumătate de an, după care se ofilesc şi, în locul lor, apare un fruct extrem de ciudat, ca o codiţă bombată şi cristalină. Fructul este plin cu un lichid şi la maturitate seamănă cu un balon cu diametrul de 2-3 m. Când fructul intră în prima etapă de maturare, lichidul începe să se concentreze şi să-şi micşoreze volumul astfel că fructul se încreţeşte ; în final se decojeşte şi cade la sol sub formă solidificată. Acest fruct este tăiat în felii subţiri şi, după uscarea completă, se utilizează ca oglindă. Alte utilizări nu are acest copac, care este plantat pe marginea drumurilor. Elementul înmulţitor sunt seminţele pe care le produc florile, nu fructul. Explicaţia transparenţei copacului constă în faptul că structura sa interioară este constituită din tuburi patrate prin care circulă seva. Razele de lumină sunt refractate de aceste tuburi prismatice. Suprafaţa trunchiului copacului este, aşa cum am mai spus, translucidă astfel că trecătorul se poate vedea în ea ca într-o oglindă.

9 – Cea de a 9-a specie de pomi saturnieni poarta numele de ahaharke, intraductibil pe Pământ. Are o înălţime de cca 32 de metri dar şi o cicumferinţă tot cam atât (adica un diametru de cca 10 metri). Din trunchi cresc în toate direcţiile un mare număr de ramuri, cele mai lungi ajungând la aprox. 20 de metri. La înalţimea de aproximativ 20 de metri de sol, trunchiul se împarte în trei tulpini şi din acestea cresc ramurile de care vorbeam. La rândul lor, crengile se împart iarăşi în alte trei crengi mai subţiri s.a.m.d.In total, copacul are 7-10 asemenea nivele de multiplicare.

In final, fiecare copac are aspectul unei păduri separate crescută pe un singur trunchi gros. Dar cea mai interesantă şi incredibilă însuşire a acestui copac este faptul că pe fiecare nivel, din cele 10, se produc soiuri diferite de fructe iar soiul de fructe de la un nivel va fi diferit de cel din anul precedent. Abia după zece ani, pe acelaşi nivel va putea să se repete un soi care a mai crescut cu un deceniu în urmă. O adevărată livadă într-un singur pom!

Cu cât ne ridicăm pe nivele superioare, cu atât fructele vor fi mai mari şi de soi mai nobil. Saturnienii au dezvoltat o adevărată ştiinţă pomicola legată de plantarea acestor pomi, astfel încât niciodată să nu lipsească un anume soi de fruct care să aibă şi 10 dimensiuni diferite (în funcţie de nivelul pe care creşte). Să mai spunem că rafinamentul şi parfumul fructelor creşte cu nivelul unde au apărut (cele mai delicate fiind la nivelele superioare). Abundenţa şi diversitatea fructelor, în ce priveste mărimea şi gustul, le permit saturnienilor să consume doar fructele ce cresc pe nivelele superioare ale pomului, cele din zona inferioară fiind lasate spre consum animalelor şi păsărilor. Culoarea scoarţei acestui pom este un roşu-închis care se deschide spre varf.

10 – Ultimul copac din şirul celor zece este numit fehura, care s-ar traduce prin ,, arborele de foc’’. 

Este aproape integral de origine minerală şi seamănă cumva cu aragonitul de pe Pământ.Trunchiul său are aspectul unei coloane de marmură albă cu circumferinţa de 12 metri şi o înaltimea de 30-40 metri. Diametrul trunchiului este acelaşi pe toata înalţimea, în partea superioara terminându-se cu numeroase ramuri care dau impresia unei formaţiuni gigantice de corali. Crengile se curbează şi se răsucesc căpătând forma aragonitului (carbonat de calciu natural, cristalzat, utilizat în confecţionarea diverselor obiecte de artă n.m.) de pe Pământ. Copacul este lipsit de frunze, flori sau fructe. Menirea sa este de a produce focul în perioada când regiunea respectivă este în umbra inelului lui Saturn.

Facem precizarea că pe această planetă nu există anotimpuri (vară, iarnă) dar există peroadele de umbră şi de lumină. In perioadele de umbră, acest copac se aprinde răspândind o lumină destul de puternică. Explicaţia fenomenului rezidă în faptul că rădăcinile sale sunt alcătuite din numeroase tuburi de mici dimensiuni care captează din sol gazele naturale. Gazul este condus prin tubulaturile copacului către crenguţele de la extremităţile crengilor unde intră în contact cu aerul atmosferic, foarte bogat în oxigen, în perioada de umbră. Cu ajutorul oxigenului, gazul se autoaprinde, arderea continuând până la răsăritul soarelui, când cantitatea de oxigen se reduce suficient pentru a nu mai întreţine flacăra. Copacul va intra într-o perioadă de odihnă aşteptând urmatorul interval de umbră.Trebuie spus că umbra durează cca o jumătate de an.

Arborele fehura nu creşte din seminţe ci are un proces de înmulţire asemănător ciupercilor de pe Pământ iar zonele în care apare sunt dintre cele care ascund zăcăminte de gaze naturale. Pentru înmulţirea lui se mai utilizează şi procedeul de plantare a unor ramuri luate din copac în perioada de umbră (când arborele se află în creştere). Focul produs de acest copac nu este unul cu creşteri importante de temperatură. Plantaţi în jurul locuinţelor, aceşti copaci aduc un aport suficient de căldură şi lumină care să compenseze uşoara scădere din perioada de umbră. Vă puteţi imagina frumuseţea şi utilitatea acestor copaci în perioada de umbră când îndeplinesc cu brio rolul de lampadare şi surse de căldură, comparaţia cu aparatele de condiţionare a aerului nefiind de loc deplasată. Un singur copac din acest soi, plantat pe un deal, va asigura suficientă lumină pentru iluminarea unei localităţi, în tipul cât există umbră.

Nota 1 : Cartea a apărut la ed. Vydia în anul 2003

Nota 2 La adresa http://ascensiuneaspiritului.blogspot.com, puteţi citi articole din seria ''PĂMÂNTUL, a treia planetă de la Soare'', după cartea PĂMÂNTUL ŞI LUNA, de acelaşi autor (primită tot prin channeling de la Dumnezeu.)

Pentru conformitate, 

(C.M.)