Interviu cu dr. Gabian Rahmanian – Covid-19 şi medicina criminală (I)

 

Deşi nu consideră hidroxiclorochina drept un panaceu, doctorul craiovean Rahmanian, de origine armeană, a acordat publicaţiei Incorect Politic un interviu pe tema eforturilor banditismului farmaceutic mondial de a discredita medicamentul eficace al doctorului Didier Raoult, din Marsilia.

Reporterul Incorect Politic (Rep.): Domnule doctor, la cei peste 80 de ani, constat cu plăcere că suportaţi fără probleme criza coronavirusurilor. Ştiind că refuzaţi orice vaccin, m-ar interesa cum aţi traversat aceste ultime luni, în care un biet virus, invizibil, mic, de nimic, a ajuns mai celebru decât Dumnezeu din cer, papa de la Roma şi toţi marii lumii la un loc?

Gabian Rahmanian (G.R.): Le-am traversat cât s-a putut de bine, urmând regulile mele de igienă alimentară, regim de viaţă şi de muncă, activitatea permanentă în slujba adevărului fiind regula de aur a păstrării sănătăţii, la orice vârstă. La anii mei, cu insuficienţa respiratorie de care sufăr, după ultima ascensiune în Himalaia, m-aş fi putut confrunta cu anumite inconveniente. În Bătrâneţea Verde şi Medicina Neagră am arătat cum şi de ce mulţi oameni cu sănătate precară ajung adesea centenari, în vreme ce bărbaţi în plină putere dispar înainte de cincizeci de ani, la primul accident cerebral sau cardiac.

Rep.: Lumea întreagă discută despre hidroxiclorochină, substanţă cunoscută şi apreciată de multă vreme, pe care Didier Raoult, medic şi savant din Marsilia, o consideră medicamentul ideal, ieftin, la îndemâna oricui, contra oricărei viroze cu probleme respiratorii. Controversa în jurul acestui medicament şi a renumitului medic francez a bătut orice record, după ce revista medicală britanică The Lancet a pus la îndoială concluziile unui studiu într-adevăr îndoielnic, pe care ea însăşi îl publicase cu trei săptămâni înainte, care condamna hidroxiclorochina fără rezerve dar şi fără argumente ştiinţifice.

G.R.: Schimbarea la faţă a revistei britanice nu mă miră deloc. Ziariştii acordă prea uşor calificativul de „prestigioasă” oricărei reviste medicale, istorice, general ştiinţifice, într-o epocă în care buna credinţă a intelectualilor şi savanţilor lasă tot mai mult de dorit. Neputând face prea multe, ajuns la o vârstă şi fiind mai curând om de bibliotecă decât luptător social, această situaţie mă amuză. Revistele „ştiinţifice” publică uneori studii şi articole serioase, chiar prestigioase. Totuşi, ele publică şi foarte multă maculatură, una care, în cazul de faţă, a fost plătită, sponsorizată de BIG-PHARMA şi fundaţia Bill Gates care, în urmă cu câţiva ani, a cumpărat pur şi simplu revista The Lancet, al cărei prestigiu a ajuns de domeniul trecutului, dacă nu cumva unul financiar. Cam asta este situaţia generală, în actuala fază a civilizaţiei noastre. Cu rare excepţii, prestigiosul nu-l mai găsim decât în cimitire, sau muzee!

Rep.: Chiar aşa? Numai în cimitire şi muzee mai putem găsi urmele marilor creatori europeni, geniile care au construit actuala civilizaţie? Situaţia actuală pune medicina într-o situaţie delicată. Există şi alte ştiinţe, nu doar cele ale naturii. Mă gândesc la Istorie, Drept, Sociologie, Psihologie, nu numai la faimoasele teste clinice, comparative, de referinţă, care în Statele Unite constituie medicina oficială, fondată pe evidenţe… Din păcate, zisele „evidenţe” se dovedesc adesea fabricate pe bază de informaţii absolut false.

G.R.: Persist, menţin şi subliniez că Europa a încetat de multişor să fie în fruntea civilizaţiei. În secolul XX, Occidentul s-a parazitat pe el însuşi, descoperirile ştiinţifice fundamentale au devenit rarisime, în ciuda progreselor tehnice, din păcate aberante, nefaste, devastatoare. Cât despre ştiinţele sociale, mai ales Istoria, acestea constituie cea mai neagră pagină din istoria civilizaţiei actuale, în cadrul căreia erorile întâmplătoare şi chiar fecunde, din alte vremuri, au devenit minciuni sistematice şi criminale, ridicate la rang de dogme, care au transformat unele ştiinţe în pură idolatrie, cult al anumitor personalităţi.

Rep.: Nu aş dori să discutăm despre cultul lui Stalin ori al altor dictatori.

G.R.: Nu mă gândesc la un astfel de cult idolatric, ci la un alt gen de idolatrie. Întreg iudeo-creştinismul este idolatria clară a unui anumit „popor ales”, fapt care ar fi necesar să ne dea de gândit. Pe de altă parte, de la poporul ales al lui Dumnezeu s-a ajuns la înlocuirea Divinităţii cu pretinsul popor ales, s-a ajuns la aberaţiile holocaustice, între altele, care au transformat fosta ştiinţă a Istoriei într-o mizerabilă apologie a minciunii, a cultului idolatric al învingătorilor din ultimul război mondial, ale cărui consecinţe, tot mai nefaste, au marcat ultimele trei sferturi de veac.

Rep.: Să revenim la ştiinţa medicală, la testele clinice comparative, pe care se sprijină actuala medicină americană, fondată pe „evidenţe” nu tocmai evidente…

G.R.: Complicitatea secretă dintre BIG-PHARMA şi pretinsele publicaţii ştiinţifice, între care The Lancet, pe care aţi amintit-o, este sursa unor sume imense pentru acestea de pe urmă, care încasează beneficii inimaginabile. Să fie însă clar: aceste publicaţii s-au bucurat şi se bucură de un prestigiu relativ meritat, deşi, nu mai puţin, ele sunt un foarte periculos obstacol în calea progresului ştiinţifico-medical, a sănătăţii publice şi chiar a finanţelor mondiale. Cu toate acestea apreciez că The Lancet a avut curajul să se mărturisească, recunoscând justeţea şi valoarea argumentelor profesorului francez Didier Raoult.

Rep.: Consideraţi că aceste reviste ştiinţifice publică în mod deliberat articole false, pentru a înşela opinia publică şi medicii din lumea întreagă? Ar fi ceva foarte grav şi v-aş ruga…

G.R.: E foarte grav tocmai pentru că este adevărat! Nu eu o spun, faptele însăşi o spun cu toată claritatea. Pe această temă, ministerul american al Sănătăţii a dat în judecată vreo douăzeci de societăţi. În faţa tribunalelor, acestea au recunoscut falsul, adică ascunderea rezultatelor testelor şi experienţelor medicale, adesea făcute numai de formă, pe hârtie. Testele vaccinale, de care se vorbeşte, sunt operă de ficţiune, de imaginaţie, ca şi cele ale falsei pandemii actuale. În materie de inocuitate şi eficacitate a vaccinurilor şi medicamentelor, mai ales a „efectelor secundare” ale acestora, totul este minciună! Comparând rezultatele efective ale campaniilor de vaccinare sau ale medicamentelor, s-a văzut că inocuitatea, eficacitatea produselor vândute de aceste întreprinderi, este exagerată, efectele secundare minimalizate, din care cauză întreprinderile respective au fost condamnate la amenzi de până la 25 de miliarde de dolari. Deşi cu mare întârziere şi incomplet, justiţia începe să îşi facă datoria.

Astfel de procese medicale vor avea loc şi în alte ţări. Medicii certaţi cu medicina, cercetătorii şi savanţii demenţi sau de-a dreptul bandiţi, este necesar să fie împiedicaţi să se joace cu sănătatea popoarelor. Studiul mincinos publicat de revista medicală The Lancet face parte din această categorie, iar prestigiul publicaţiei respective, în cel mai bun caz, este de domeniul trecutului şi al manipulării ignoranţilor.

Rep.: Vă referiţi la studiul privind eficacitatea hidroxiclorochinei, pe care revista în cauză o prezintă de-a dreptul toxică?

G.R.: Bineînţeles. Ziariştii, medicii, cercetătorii respectivi s-au constituit în bandă organizată de răufăcători, pentru compromiterea medicamentului bun, propus de medicul Didier Raoult, cu scopul promovării viitorului lor vaccin criminal, care va face rău omenirii, dacă va fi impus popoarelor de guvernele complice, incompetente şi trădătoare. Persoane suspecte au pescuit te miri ce, de pe Internet, fără să verifice nimic, fără să se întrebe pe cine s-a testat, dacă s-a testat într-adevăr, în ce stare de sănătate se găseau testaţii înainte şi după vaccinare, ce simptome au prezentat ei înainte şi după, cum s-a făcut testarea şi urmărirea post-vaccinală, de care medici, în care spitale sau policlinici, specializate pe ce gen de boli şi afecţiuni etc. În locul acestora s-a lansat din burtă cifra de 96.000 de pacienţi trataţi, chipurile, cu hidroxiclorochină, care s-ar fi dovedit toxică… Apoi, prin fanfaronada criminalei Organizaţii Mondiale a Sănătăţii, prin trădarea guvernelor, prin forţa poliţiilor lumii şi complicitatea corpului medical din diverse ţări, milioane de oameni au fost prostiţi.

Foarte curând, unul sau două miliarde de neştiutori s-ar putea lăsa păcăliţi, injectaţi, nenorociţi, înfieraţi, cum se zice, ca şi în trecut, ba chiar mai rău. Prin voinţa ei criminală, prin complicităţile ştiute şi neştiute, de care se bucură, industria farmaceutică urmăreşte înlăturarea prin fraudă a unui medicament ieftin şi eficace, cunoscut, verificat şi răsverificat, vreme de zeci de ani, de medicii, medicina şi pacienţii din aproape toate ţările lumii.

Rep.: Cum se face că nimeni nu pune capăt tâlhăriei industriei farmaceutice, complicităţii acesteia cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii, cu guvernele trădătoare ale popoarelor?

G.R.: Din păcate, aceasta nu e tocmai simplu. Marile întreprinderi farmaceutice sunt singurele ce pot finanţa studii ce costă între două sute de mii şi un miliard de dolari. Plătitorul se crede în drept să comande ce vrea, să publice orice bazaconii, întreţinând sistemul pervers pentru sănătatea popoarelor şi viitorul omenirii. De peste douăzeci de ani, medici şi cercetători de bună credinţă sunt în luptă permanentă cu şarlataneria industriei farmaceutice, care a transformat ştiinţa medicinii în arma distrugerii omenirii actuale. Cei ce se opun escrocheriei farmaceutice şi a complicilor acesteia nu dispun de elementele şi datele obiective ale diverselor medicamente, vaccinuri sau testări, adevărate ori false, iar revistele de specialitate, prestigioase mai mult cu numele, publică materialele ce le asigură supravieţuirea, salarii, privilegii nemeritate etc. În acest fel boala, dizabilitatea, suferinţa şi autismul miliardelor de cobai neştiutori, din întreaga lume, întreţin sistemul pseudo-medical, criminal, financiar şi politico-guvernamental, adevăratul autor al crizei actuale, al falsei pandemii de care vorbesc ziarişii-papagali din toată lumea.

Tâlhăreasca industrie farmaceutică mondială minte. Ea falsifică totul, face zeci, sute de testări false, cu scopul de a ascunde adevărul, de a compromite adevărata medicină, adevăraţii medici, care încă există, cazul lui Didier Raoult. Industria farmaceutică, cea mai mare afacere mondială actuală, nu poate tolera existenţa hidroxiclorochinei, medicament eficace şi ieftin, pe care orice persoană îl poate cumpăra, tratamentul zilnic costând în jur de doi lei. Cu douăzeci de lei, în jur de patru euro, orice infectat cu virusul Covid-19 îşi poate cumpăra tratamentul salvator, sigur în proporţie de peste 99%, care, în majoritatea cazurilor, nu necesită spitalizarea. Dimpotrivă, în ce priveşte vaccinul criminalei industrii farmaceutice, se spune că acesta ar costa între 30 şi 40 de Euro. În plus, ca orice vaccin, el face ca cei vaccinaţi să ajungă bolnavi cronici, clienţi ideali ai industriei farmaceutice, ai medicinei oficiale criminale.

În ultimă instanţă, numai justiţia, numai judecători imparţiali şi de bună credinţă ar putea stabili cine este vinovatul suprem: medicina neagră, criminală, oficială, sau industria farmaceutică, care vinde ce poate, realizează câştiguri fabuloase, corupe ştiinţa şi cercetarea medicală, oferă vacanţe de vis medicilor complici, miniştrilor, politicienilor ce pun în scenă mascarada pseudo-medicală mondială, al cărei rezultat concret este pandemia actuală, pe cât de falsă, pe atât de criminală.

Rep.: Totuşi, nu cumva eficacitatea hidroxiclorochinei este exagerată?

G.R.: Repet: Nimeni nu pretinde că hidroxiclorochina este un medicament minune. Aşa ceva nu există. Doctorul Didier Raoult afirmă el însuşi acest aspect. Majoritatea infectaţilor cu Covid-19, peste 99% dintre aceştia, se simt mult mai bine după hidroxiclorochină, orice simptome încetează în cel mult două-trei zile, fără spitalizare, fără respiraţie artificială şi terapie intensivă, fără ventilatoarele inutile, pe care incompetentul Minister al Sănătăţii a cheltuit milioane, fără declaraţiile cerceluşilor, arahaţilor şi altor încurcaţi în iţele propriilor minciuni.

Concluziile doctorului Didier Raoult, şeful Spitalului Universitar din Marsilia, se bazează pe tratamentul a 1054 de bolnavi reali, testaţi cinstit, verificaţi, dintre care numai unsprezece persoane au fost spitalizate: dintre cei 1054 de pacienţi ai Spitalului din Marsilia, 1043 nu au avut nevoie de spitalizare, s-au vindecat în două, trei sau patru zile de tratament cu hidroxiclorochină, iar testarea de după cincisprezece zile a constatat dispariţia virusului Covid-19. Dintre cei 1054 de pacienţi ai doctorului Didier Raoult nu au murit decât cinci, toţi de peste 80 de ani, suferinzi de alte boli degenerative grave. Ce vreţi mai mult? Odată în plus, hidroxiclorochina şi-a dovedit eficacitatea cunoscută, lipsa totală de toxicitate, cu singura excepţie a bolnavilor cardio-vasculari, în care caz ea este nevoie să fie asociată cu un antibiotic, la fel de cunoscut şi de verificat.

Fără să o spună public, chinezii sunt primii care şi-au tratat bolnavii cu hidroxiclorochină. Graţie acesteia, asociată sau nu cu un antibiotic, gravitatea simptomelor celor infectaţi cu virusul Covid-19 scade imediat. Totuşi, dacă unii mor, aceştia sunt canceroşii, cardiacii şi suferinzii de afecţiuni degenerative în ultimul stadiu de evoluţie.

Rep.: Îl cunoaşteţi personal pe Didier Raoult?

G.R.: Îl cunosc de peste treizeci de ani, dar numai din publicaţiile ştiinţifice. Fiind mult mai în vârstă decât el, nu l-am întâlnit dar ştiu că el susţine adevărata medicină, apropiată de natură, de fiziologia omului, spunând adevăruri ce nu convin industriei farmaceutice şi celor pe care aceasta a reuşit să îi corupă!

Rep.: Ce anume susţine doctorul Didier Raoult?

G.R.: De exemplu, că dintre medicamentele lansate pe piaţă după 1990, cel puţin 90% au o eficacitate îndoielnică, limitată. Medicamentul Sovaldi, singura excepţie admisă de doctorul Didier Raoult, este foarte eficace în tratamentul hepatitei C. Marea majoritate a medicamentelor ultimelor decenii repetă formule mai vechi, simţitor diluate, de trei sau patru ori mai scumpe, deşi eficacitatea lor este mai mică, chiar nulă!

Rep.: La fel este situaţia şi cu medicamentele contra cancerului?

G.R.: Nu voi numi niciunul dintre fabricanţi de medicamente false sau îndoielnice, contra cancerului, care sunt extrem de scumpe şi nu vindecă decât falşii canceroşi. Adevăraţii canceroşi câştigă uneori între două şi şase luni de viaţă. Cancerul ucide mulţi oameni, dar ajută şi mai mulţi să trăiască boiereşte! Medicina oficială nu vrea să vindece cancerul, nici alte boli. Ea are nevoie de bolnavi. Medicina oficială îmbolnăveşte, ucide oameni. Cuvântul „sănătate” este inexistent în tratatele de medicină, ce vorbesc de nenumărate boli „piratereşti”, inventate şi lansate deliberat de tot mai criminala medicină cadaverică, oficială.

Rep.: Totuşi, nu cumva aroganţa doctorului Didier Raoult a jucat un rol în ostilitatea cu care este privit de guvernul francez, preşedintele Franţei, de industria farmaceutică, de presă?

G.R.: Orice om are caracterul şi temperamental său. Savantul Didier Raoult dispreţuieşte politicienii francezi, după cum românii îşi dispreţuiesc miniştrii, deputaţii, senatorii, funcţionarii în care văd trântori incompetenţi, trădători, criminali, capabili să calce peste cadavre pentru cariera lor mizerabilă. El are dreptate să dispreţuiască virologii, medicina oficială de astăzi, ce îşi bate joc de bolnavi. La rândul ei, mafia medicală face tot ce poate pentru a compromite savantul pe care nu a reuşit să-l cumpere! Didier Raoult este cel mai cunoscut şi respectat savant virolog francez, citat de peste 145.000 de ori de revistele de specialitate, mai mult decât cercetătorii şi virologii Institutului Pasteur, considerat de el aproape nul din punct de vedere ştiinţific, întrucât fauna pasteurină este formată din medici şi cercetători vânduţi! Pentru Didier Raoult, parveniţii ajunşi savanţi nu pot sfârşi decât ca trădători, demenţi, criminali.

Ca şi politica, presa, lumea afacerilor, medicina şi industria farmaceutică sunt pline de criminali şi răufăcători de talie intercontinentală, cazul sinistrului Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul OMS. Cine sunt cei ce denigrează medicul şi savantul Didier Raoult: ziarişti guralivi ce îşi câştigă viaţa prin minciună, medici şi cercetători ce n-au vindecat niciun bolnav şi nu au descoperit nimic, primul dintre aceştia fiind preşedintele Franţei, ca şi cel al României, escrocul criminal din fruntea OMS-ului ca şi fauna rafilomană sau cercelopată bucureşteană etc.

 http://yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=24769