(Zamolxe, Burebista, Deceneu)
de Aryana Havah
(continuare)
Burebista |
A: Zamolxe cum a murit?
D: El nu a murit. El este energie. La un moment dat s-a
încercat omorârea lui, dar el a înviat. A fost ajutat de sora lui.
A: Cum?
D: Nu poţi omorî un Dumnezeu!
A: Bine, dar cum a părăsit Terra?
D: El este prezent, nu a părăsit Terra niciodată. Este aici
şi pretutindeni.
A: înţeleg, vroiam să îmi spui, dacă poţi, ce s-a întâmplat
cu el de nu a mai rămas în continuare vizibil ca şi coordonator.
D: El a ajuns la acel grad de conştiinţă încât i s-a permis
urcarea şi unirea cu Creatorul. El a devenit astfel co-Creator. El s-a hotărât
să plece pentru a ne putea fi de folos. A fost voinţa lui.
A: Deci el a trecut de Dumnezeu coordonatorul pământului?
D: El este şi Dumnezeu, deoarece este Creator.
A: De Burebista îmi poţi spune ceva?
D: Şi el a fost un iniţiat. Cunoştea taina Muntelui Sacru şi
a Codului Legilor. El a fost cel ce a ridicat cetatea de care vorbeai,
Sarmisegetusa Regia.
A: Locul pe care este ridicată cetatea este un loc special?
D: Da. Sub ea, adânc, se află canale subterane săpate de
primii atlanţi, care adăpostesc cunoaşterea acestora.
A: Sub ce formă este această cunoaştere?
D: Văd multe cărţi din metal. Sunt puse în nişte scobituri
în pereţi. Unele din galerii s-au surpat şi nu se mai poate ajunge la ele.
Păcat! Acolo se află scrisă sosirea atlanţilor. Mai văd şi multe inscripţii pe
pereţi. în mijlocul unei săli mari văd un fel de ladă din piatră verde deschis,
în interiorul ei se află recipient cu un praf ca de aur şi câteva cristale
mari. Mai văd şi ceva ce seamănă cu un aparat.
A: La ce foloseau aceste lucruri?
D: Cu ajutorul aparatului poţi citi ce este scris în
cristale. Aghton nu vrea să spună la ce era folosit praful.
A: Cum au săpat aceste canale?
D: Cu ajutorul unor aparate. Dar nu le-au săpat ci au topit
roca. Arată cam ca pe Inua.
A: A locuit vreodată cineva acolo?
D: Da. Mult timp.
A: Şi cum aveau aer?
D: Erau construite nişte canale verticale de diverse grosimi
şi lungimi, care erau dispuse în anumite puncte, în special în locul unde se
întretăiau coridoarele. Acestea aduceau aer de la suprafaţă şi îl introduceau
în interior. La fel şi apa. O luau dintr-un râu din apropiere şi o aduceau în
interior cu ajutorul
unor canale special construite, care străbăteau întreaga
construcţie. Din cauza unui canal de genul acesta s-a prăbuşit partea de care
îţi vorbeam.
A: De ce?
D: Din cauză că o piatră mare a căzut şi a blocat partea în
care apa ieşea aşa că o parte din coridoare s-au inundat şi datorită unui cutremur
s-au surpat.
A: Dacă am săpa acolo, am ajunge la aceste grote subterane?
D: Nu ştiu! Dacă am avea voie, probabil că am ajunge.
A: Sarmisegetusa era o cetate obişnuită sau era un loc
special?
D: Era un loc special. Era locul de întâlnire al luptătorilor.
Tot aici se păstrau şi rezerve de hrană. In timpuri grele aici se refugiau
oamenii spre a fi protejaţi. Cetatea este construită într-un anume fel. Cei ce
păşeau în ea erau protejaţi de atacuri din exterior.
A: Te referi la atacuri fizice?
D: La toate atacurile.
A: Ce formă avea cetatea?
D: Este pe rotund, deoarece este concepută pe una din
chakrele României. Cei ce au ridicat-o ştiau acest lucru. In mijlocul ei era o
coloană uriaşă pe vârful căreia se afla un dispozitiv special. Acesta prelua
energia ce venea din inima pământului şi o transmitea amplificată mai departe.
Tot aici se făceau şi anumite ritualuri speciale cu scopul de a avea recolte
bogate sau ploaie sau orice era necesar. Străbunii noştri cunoşteau importanţa
planetelor şi a anotimpurilor. De aceea Sarmisegetusa Regia avea în interiorul
ei un uriaş cadran solar, făcut din piatră. Era aşezat în centrul cetăţii. Cu
ajutorul lui se urmărea rotaţia pământului şi mişcarea astrelor.
A: Vrei să spui că ei aveau noţiunea timpului.
D: Da. Dar nu erau singurii. Nu înţeleg de ce te miri.
A: Pentru că noi ştim că înaintaşii noştri erau barbari,
neevoluaţi, primitivi…
D: Erau mult mai aproape de Dumnezeu decât suntem noi
astăzi!
A: Când am spus neevoluaţi m-am referit la evoluţie
materială.
D: Asta nu contează. Contează cea spirituală.
A: Burebista era descendentul atlanţilor?
D:Da.
A: Cât a existat imperiul atlanţilor?
D: Agton spune şaisprezece mii de ani în starea iniţială.
A: Şi dacii au fost urmaşii lor?
D: Da.
A: Şi de ce au fost asimilaţi de alte popoare, de ce s-a
permis acest lucru?
D: Ei nu au fost asimilaţi de alte popoare, căci s-au
păstrat mult timp ca linie, dar au fost pedepsiţi.
Aşa s-a hotărât.
A: De ce?
D: Pentru că au învăţat să ucidă cu ură şi din răzbunare şi
nu aveau voie. Li s-a spus acest lucru şi totuşi nu au ţinut cont. Au apărut
chiar familii care refuzau să îşi lase copiii să urmeze calea treptelor
iniţierii.
A: De ce?
D: Pentru că aveau nevoie de ei la muncă şi ca să îşi apere
bunurile. A existat o vreme în care erau foarte des atacaţi de alte neamuri.
Aşa s-a închis cunoaşterea cea adevărată. Ea a rămas accesibilă doar pentru
câţiva. De altfel şi aici au greşit. Cunoaşterea era pentru a fi dată mai
departe. Străbunii noştri au vrut să o ţină doar pentru ei. Dacă ar fi făcut
ceea ce trebuie, soarta omenirii ar fi fost alta.
A: Să înţeleg că străbunii noştri sunt răspunzători de
soarta Terrei?
D: Şi ei şi multe alte neamuri.
A: Dar de ce?
D: Toţi aveau acces la cunoaştere. Dacă s-ar fi unit s-ar fi
născut o nouă religie adevărată şi noi am fi fost astăzi în alt punct. Ăsta
este unul din motivele pentru care trebuie să trecem acum prin anumite
evenimente. Dar nu trebuie să o vezi ca pe o vină. Atunci am avut de ales pe ce
drum să mergem şi noi ne-am ales singuri drumul.
A: Adică ei au ales pentru noi!
D: Nu. Noi am ales pentru noi, deoarece ei suntem tot noi.
A: Este cam ciudată remarca!
D: De ce? Noi am fost, suntem şi vom fi. Ceea ce facem noi
astăzi, hotărârile pe care le luăm, ne vor ajunge în viitor.
Gândeşte-te că peste o sută de ani, tot tu vei veni înapoi
pe Terra şi va trebui să îţi înfrunţi propriile decizii.
A: Este o posibilitate.
D: Este un Adevăr. Dacă am înţelege acest lucru am fi foarte
departe şi multe din evenimentele viitoare nu ar mai fi necesare.
A: încearcă să explici asta oamenilor!
D: Este uşor de înţeles. Dacă fiecare din noi am lua
hotărâri cu gândul la viitor, la binele planetei şi locuitorilor ei, dacă ne-am
întreba ce efect are decizia mea de astăzi, peste o sută de ani, atunci sigur
nu am mai lua hotărâri greşite.
A: Dar noi am fost învăţaţi să trăim clipa!
D: Şi tu, din viitor îţi vei mulţumi pentru asta? Te vei
gândi că ai făcut un lucru bun?
A: Cu siguranţă nu. Noroc că eu în viitor nu voi mai şti
cine am fost şi ce hotărâri am luat.
D: Dar dacă în viitor s-ar inventa ceva sau s-ar ajunge la o
formă avansată de conştiinţă şi atunci oamenii din jurul tău ar şti cine ai
fost şi ce ai făcut?
A: Iţi dai seama că nu mi-ar plăcea!
D: Atunci de ce să nu trăieşti în lumină? De ce să nu faci
numai lucruri de care să fii mândră?
A: Asta aşa este, dar spune-mi: este adevărat că dacii
plângeau când se năştea un copil şi se bucurau când murea un om?
D: Da şi nu. Se bucurau pentru că ştiau că oamenii pleacă
spre a se uni cu Dumnezeu. Când ştii acest lucru este normal să te bucuri.
Trebuie să înţelegi că ei aveau alte informaţii. Ei vedeau nunta ca pe ceva
sfânt. Era unirea a doi oameni pentru a se desăvârşi. Numai împreună un bărbat
şi o femeie aveau posibilitatea să îl facă pe Creator manifest. Cât despre
naştere, Aghton spune că nu erau trişti. Se bucurau ca oricare din noi.
A: Dar s-au păstrat scrieri care atestă acest lucru.
D: Eu nu văd aşa. Eu îi văd veseli. Uite Aghton îmi arată un
bărbat care ridică în sus un copil şi chiuie de fericire. Eu nu îl văd
plângând! Este chiar bucuros!
A: Curios!
D: II văd punând la gâtul copilului o amuletă.
A: Se spune că în vremea lui Burebista exista un mare preot
iniţiat, pe nume Deceneu. îmi poţi spune ceva despre el?
D: Burebista era iniţiat. Aghton spune că Deceneu şi-a trădat neamul.
A: De ce?
D: Din câte văd era gelos pe Burebista. Nu vroia să îl
recunoască ca Dumnezeu.
A: Dar Deceneu era iniţiat?
D: Da, dar nu la fel ca Burebista. Deceneu făcuse doar
primele trei trepte ale iniţierii. Nu a avut voie să meargă mai departe şi de
aceea era invidios pe Burebista. Aghton spune că Burebista a fost omorât cu
ajutorul lui Deceneu. Dar nu trebuie să îl judeci. Era în misiunea lui să facă
această faptă.
A: Adică să îşi trădeze neamul?
D: Da.
Sursa.: https://adevarultevaelibera
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu