Pentru a ajuta procesul ascensionării, propum cititorilor ca în fiecare DUMINICĂ, ora 22,30, timp de 10 minute, să facem următoarea invocație: Cu credință, umilință și iubire, cer Matricei-Dumnezeu să retragă de pe Pământ toate ființele care, prin alegerile, acțiunile și gândurile lor, se opun ASCENSIUNII planetei și umanității în dimensiuni superioare. Eu sunt pregătit(ă) și vreau să ascensionez. Eu sunt sănătos(-oasă) și plin(ă) de iubire ; eu sunt nemuritor (-are). Amin.


Totalul afișărilor de pagină

duminică, 21 octombrie 2012

PAHARUL PE JUMĂTATE PLIN



 (18 oct.2012; de la Greg Giles)

Greg
Intr-un articol recent, am împărtășit povestea unchiului meu Sonny, care, la părăsirea acestui tărâm, de pe patul său de spital, cu emfază și emoționat a susținut că prietenii săi care trecuseră dincolo de mai mulți ani, au venit la el și, așezați în picioare în colțul camerei de spital, îi făceau cu mâna îndemnându-l să-și părăsească corpul fizic și să-i însoțească în lumea corpurilor nemateriale. După ce a ieșit din starea de comă în care se aflase, el a povestit atât celor care-l vizitau, dar și pe sit-ul său, acest episod care pentru el era foarte veridic. Câteva săptămâni mai târziu, unchiul meu a plecat dintre noi pentru totdeauna, dar într-o stare de bunădispoziție și aproape fericit. Pur și simplu, a închis ochii și, cu zâmbetul pe buze, și-a părăsit corpul. Eu am fost și sunt sigur că a fost însoțit de acei prieteni care-l mai vizitaseră și care-i făcuseră invitația de a-i însoți.

Unchiul meu nu fost singurul membru al familiei noastre care a lăsat cadou familiei un episod dintre cele două vieți. 
Mama mea,  care a părăsit acest Pământ cu doar un an de zile în urmă, a trăit, deasemenea, o poveste remarcabilă în ultima perioadă a vieții pământene. În urma unei intervenții chirurgicale de lungă durată la care a fost supusă, mama a supraviețuit, dar in timpul operației a trăit o întâmplare pe care ea o cosidera absolut veridică și pe care a povestit-o asistenței imediat după ce a ieșit din operație și a devenit conștientă.   
Ne-a povestit că în timpul intervenției chirurgicale, brusc a realizat că se află într-o cameră destul de mică unde se afla o masă pe care a observat un pahar pe jumătate plin cu apă limpede precum cristalul. 
Înainte de a se dumiri asupra prezenței ei în acel spațiu destul de decorat, ușa camerei s-a deschis și în interior a pătruns un bărbat tânăr și destul de chipeș care a afirmat că o cunoaștea destul de bine, ea realizînd că dincolo de vălul realității noastre ne putem alege o vârstă convenabilă, fără ca trecerea timpului să o mai marcheze. În general, sufletele care trec în lumea de dincolo aleg o fizionomie corespunzătoare vârstei de 20 de ani.
Tânărul s-a apropiat, a salutat-o pe mama și i-a spun pe nume, Anne, ca și când într-adevăr ar fi cunoscut-o, deși eu sunt sigur că la modul conștient nu se cunoscuseră niciodată. Fără altă introducere, el a spus simplu: "Dacă ești gata să părăsești Pământul și să revii Acasă, tot ce trebuie sa faci este să bei o parte din apa din acest pahar. Eu voi pleca acum și voi reveni peste câteva minute. În acest timp te decizi dacă hotărăști să bei sau nu apă din acest pahar. Când mă voi întoarce, dacă ai băut apă din acest pahar, voi înțelege că te-ai hotărât să mă urmezi, dacă nu vei bea din el, voi înțelege că vrei să revii la viața de pe Pământ, în corpul tău fizic.  Faptul că nu vei fi băut apă din pahar va însemna că nu ești pregătită să vii cu mine și alegi să revii la corpul tău fizic aflat pe masa de operație.”  
Tânărul a ieșit din camera cea mică unde a revenit după cca patru, cinci minute. În acest răstimp, mama s-a gândit ce este mai bine să aleagă: să plece sau să revină la familia pământeană care o aștepta. A decis să nu se atingă de pahar.
Tânărul, care era de fapt unul dintre ghizii spirituali ai mamei mele, deși ea nu l-a recunoscut, a revenit în acea cameră, s-a uitat la paharul de apă de pe masă și a spus: "Bine, Anne, atunci vei reveni în corpul tău fizic din spital”, și a dat să plece. Atunci, ca printr-o străfulgerare, mama a gândit, adresându-se vizitatorului:” Stai, cred că m-am răzgîndit! Vreau să beau o parte din apă!”  
Tânărul s-a uitat la ea și i-a dat un răspuns la care ea nu se aștepta: " Îmi pare rău, a spus el, ai făcut deja alegerea ta, ceea ce înseamnă că trebuie să te întorci în corpul tău fizic și la viața ta pământeană".

Când mama ne-a spus această poveste, toți am izbucnit în râs, dar cel mai tare râdea ea, după care a spus: " Of, dintre toți ghizii spirituali din lume, mie mi s-a dat un tinerel care nu a acceptat să se abată nicicum de la reguli ". Îi mulțumesc pentru umorul ei sănătos, din care cred c-am moștenit și eu ceva. Sunt sigur că ghidul ei spiritual era incoruptibil și respecta cu strictețe procedurile. Îi apreciez seriozitatea și sunt sigur că era un ghid spiritual foarte talentat.

Mama mea a revenit la corpul ei și s-a trezit în sala de recuperare și imediat ne-a împărtășit povestea ei. Am fost convinși, și suntem, că nu fusese vorba de halucinații datorate anesteziei. De altfel, mama nu era genul de om care să inventeze asemenea picanterii și de altfel, nu se simțea în largul ei când se tratau probleme de spiritualitate, de ezoterism. Cu siguranță, ceea ce a trăit în acel ”vis” special, a surprins-o și a marcat-o.
Ea a simțit că a făcut o greșeală, când nu a sorbit din apa din pahar, deși o făcuse din dorința de a nu-și părăsi familia pământeană. Acum cred că gestul ei a fost unul altruist, plin de devotament pentru familia sa pe care n-a vrut s-o facă să sufere și pentru care se simțea responsabilă. Asta mă face să cred că acolo unde a ajuns nu poate fi decât Raiul.
Biata mea mamă, care a suferit mult și după operație, după acea ” întâlnire” avea rețineri să bea apă, și cu greu se convingea să ia câte o înghițitură, deși durerile postoperatorii erau cumplite.
Nu știu dacă a doua oară i s-a mai dat șansa de a refuza paharul cu apă, cert este că
cea de a doua ”întâlnire”, dacă a existat cumva,  nu a apucat să ne-o mai povestească.
Poate că a refuzat și a doua ofertă, dar asta nu i-a mai fost de folos: VENISE TIMPUL.

 Greg Giles

(C.M.)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu