Prin profunda mea prezență EU SUNT, invoc acum Flacăra Violet. Eu cer ca FV să curgă acum prin chakra coroanei mele spre inima mea și să se răspândească în fiecare celulă și particulă a corpului meu fizic, mental, emoțional și spiritual. Cer ca toate gândurile, vorbele și faptele mele întunecate să fie transmutate în lumină, indiferent când le-am creat. Așa să fie! (în sprijinul cititorului)

Totalul afișărilor de pagină

duminică, 29 mai 2016

CELE 7 TREPTE DE LUMINÃ (II)

(continuare)

CELE 7 TIPURI DE INSTINCTE ANIMALICE

Ne referim aici la 7 tipuri de instincte animalice, corelate cu atributele divine din tabelul nr.1. Orice fel de instinct se poate înscrie într-unul dintre cele 7 tipuri din tabelul urmãtor. Omul, împãrtãsind încã multe caracteristici cu animalul superior, se va regãsi si el în descrierea de mai jos.
Nivel
Chakra
Tipuri de instincte ale animalelor superioare
7
Sahasrara
Instinct de conservare – fuga de pericolul mortii
6
Ajna
Curiozitate
5
Vishuddha
Selectia semenilor. Igiena
4
Anahata
Cãutarea plãcerii, evitarea durerii
3
Manipura
Independentã, putere, vointã personalã
2
Svadisthana
Socializare. Sexualitate
1
Muladhara
Regenerare trupeascã – prin hranã, odihnã
Tabelul nr.2 - Cele 7 tipuri de instincte ale animalelor

1.Regenerarea trupeascã (prin hranã sau odihnã) înlocuieste particulele de energie subtilã uzate cu altele noi, vitale, regenerante. Prin actul regenerãrii, fiinta se transformã. Adãpostul este locul de preferintã pentru odihna sãnãtoasã.

2.Socializarea si sexualitatea sunt douã aspecte ale instinctului de pãstrare a Vietii speciei. Rolul sexualitãtii în perpetuarea vietii este clar. Socializarea este deseori necesarã chiar supravietuirii fizice, prin actiunea colectivã sincronizatã (în turmã, roi, musuroi, cârd, familii etc), dar mai ales pentru transmiterea anumitor obiceiuri specifice speciei respective, altfel decât pe cale geneticã. Materialul genetic evolueazã lent, iar odatã mutatia produsã, rãmâne neschimbatã foarte mult timp. În schimb, transmiterea directã, de la ins la ins, are avantajul cã este usor adaptabilã conditiilor de trai, putându-se modifica chiar de la o generatia la alta. Prin socializare, la unele animale apar si sentimente superioare în relatiile cu semenii, prefigurând aparitia omului.                                                               
3.Instinctul de putere si independentã, mai ales la animalele superioare, naste si afirmã Ego-ul, iesirea psihologicã din turmã. Individul va fi un lider în cadrul turmei sau se va separa complet în solitudine.                                                                        
4.Cãutarea plãcerii si evitarea suferintei este o urmare a dorintei intrinseci de fericire a oricãrei fiinte vii. Este un principiu care guverneazã evolutia psihicului animal, care si-a lãsat amprenta adânc si în inconstientul uman. Dupã psihologia behavioristã, chiar si învãtarea se supune acestui principiu biologist; totusi, în cazul omului, mai intrã în functiune si alte mecanisme motivaționale.                                                                       
5.Selectivitatea desemneazã atât stabilirea intuitivã a compatibilitãtii între semeni, cât si igiena personalã (eliminarea particulelor de vibratie joasã, diferite fatã de vibratia proprie). Ambele sunt aspecte practice ale principiului rezonantei vibratorii. În privinta igienei, este evident instinctul oricãrui animal de a nu dormi unde si-a fãcut nevoile, precum si curãtarea individualã sau reciprocã (în cazul animalelor superioare), adicã dorinta de puritate.                                             
 6.Pare "curios" sã mentionãm curiozitatea ca instinct? De fapt, ea este tendința înnãscutã a animalelor superioare de a explora mediul si propriile potentialitãti ale organismului. Fãrã curiozitate, nici un progres nu ar fi posibil în regnul animal. Curiozitatea desemneazã tendinta animalelor de a explora, care astfel se diferentiazã net de plante. S-ar putea crede cã doar nevoia de hranã le-ar face pe animale sã se miste neîncetat de colo-colo. Dar, priviti joaca puilor de animale superioare! Cât sunt de curiosi! Nimic nu-i obligã la asta, au tot ce îsi doresc de la pãrinti, care nu-i forteazã la nimic. Au deja curiozitatea în sânge..                                                                                       
7. Instinctul de conservare este primul si cel mai important instinct. Este dorinta de a exista, pur si simplu, ca o proiectie a Existentei absolute. Acestea sunt 7 tipuri diferite de instincte, ireductibile unul la altul, dar care în realitate actioneazã împreunã, sinergic, interactionând, manifestându-se unul prin altul etc. Am gãsit si o anumitã subordonare: instinctele superioare le pot genera sau influenta pe cele inferioare, nu si invers! De exemplu, curiozitatea poate împinge spre independentã. Selectivitatea poate determina socializarea animalelor asemãnãtoare. Instinctul de conservare duce si la nevoia de regenerare trupeascã. Principiul plãcerii face posibilã realizarea altor instincte, fiind rãsplata lor.    

CELE 7 PERECHI DE TENDINTE PRINCIPALE LA CARE ESTE SUPUS OMUL
Vom continua cu analiza comparativã a instinctelor animalice cu cele 7 perechi de tendinte (nu le vom mai spune "instincte") ce îsi disputã întâietatea asupra influentãrii omului. Sunt noi valente ale vechilor instincte, specifice nivelului uman. Apare însã un element distinct, si anume influenta unor forte opuse, antagonice, pe fiecare nivel în parte. Subliniem astfel conflictul interior existent în firea oricãrui om nãscut pe aceastã planetã: lupta dintre fortele binelui si cele ale rãului.
Tendintele dezvoltate din instinctele naturale sunt cele sattv-ice (divine), înnãscute, iar cele care li se opun sunt cele tama-sice (demonice, satanice), nenaturale. Între cele douã extreme se aflã omul, o fiintã raja-sicã (dinamicã), actionând deseori fãrã a constientiza cã este manipulatã de tendinte invizibile negative (demonice).
Triada sattva – raja - tama este prezentã în literatura indianã încã din vechime si ea desemneazã cele trei guna, moduri abstracte de existentã ale Naturii, manifestate sub diverse forme concrete (descrise respectiv ca: 1. pur, armonios; 2. activ, dinamic; 3. inert, întunecat). În aceastã analizã, am considerat cã triada desemneazã, figurativ: sus – Cerul, jos - Subteranul, iar între ele - Omul.

Nivel
Chakra
Tendinte antitetice umane
7
Sahasrara
Sattv-ice (divine, înnãscute)
Tama-sice (demonice, nenaturale)
Instinct de conservare
Auto-distrugere, deteriorarea voitã a propriei vieti (ex. sinuciderea)
6
Ajna
Curiozitate
Dezinteres, apatie, blazare (ex. unele depresii)
5
Vishuddha
Selectivitate (simtul valorilor)
Amalgam, haos (ex. amestecul perfid al valorilor, al adevãrului cu minciuna)
4
Anahata
Cãutarea plãcerii (exceptie o face autosacrificiul pentru obtinerea unei plãceri de ordin superior - suferinta ca mijloc de înnobilare)
Cãutarea suferintei (ca scop în sine, nu ca mijloc de înãltare spiritualã)
3
Manipura
Respectarea legilor cosmice (respectul ordinii si disciplinei sociale)
Revolta împotriva legilor cosmice (ex. "legea" bunului plac, egoismul)
2
Svadisthana
Pãstrarea vietii în naturã, respectul pentru toate formele de viatã, simtul ecologic, aprecierea firescului
Distrugerea vietii în naturã, aprecierea nefirescului, a ceea ce se opune întelepciunii naturii (ex. rãzboiul, homosexualitatea, tatuajele etc)
1
Muladhara
Spiritualism (conceptia potrivit cãreia viata continuã dupã moarte, prezentã în toate traditiile spirituale, încã din comuna primitivã). Optimism.
Materialism (conceptia potrivit cãreia moartea reprezintã anihilarea vietii, aneantizarea sufletului). Pesimism.
Tabelul nr.3 - Cele 7 perechi de tendinte opuse din om

Acum, cã am definit explicit, în tabelul nr.3, unele pericole la care omul este expus, fiecare dintre noi are ocazia sã se lãmureascã dacã a cedat pânã acum tendintelor demoniace si sã decidã dacã, pe viitor, va fi la fel de obedient în a urma aceleasi influente, cu toate urmãrile nefaste pe care i le-ar produce rezonanta cu sferele de putere maleficã, satanicã ...
Tendintele tamasice sunt usor de recunoscut în alcãtuirea bio-psiho-socialã a omului:
Iatã, de exemplu, atacurile psihice marcate prin depresie, pesimism, tendinte suicidare, lipsa de sperantã.
Apoi, lipsa de valori a societãtii contemporane, înnãbusirea valorilor autentice sub fluxul nenumãratelor antivalori promovate de fistecine. Este acoperirea marilor adevãruri sub o avalansã de minciuni, falsuri, conspiratii ale tãcerii, adevãrul nefiind întotdeauna respins, ci viclean sufocat de jumãtãtile de adevãruri.

Sado-masochismul este o expresie evidentã a lipsei de respect pentru firesc si cãutarea suferintei ca un scop în sine.
Egoismul exagerbat, cu toate defectele sale (invidie, lãcomie, orgoliu, hedonism s.c.l.) este o amplificare voitã a egoismului funciar specific animalului, dar coborât sub nivelul uman, sub nevoile normale ale omului.

Revirimentul piercingului si tatuajelelor (în Occident, nu ne referim la traditiile primitive) sunt moduri de urâtire a frumusetii naturale a omului.
Homosexualitatea este tot o formã de anormalitate cãutatã, o revoltã constientã împotriva legilor universale, un orgoliu al mãruntei creaturi contra întelepciunii divine (chiar dacã gay-ul suportã acum o mostenire karmicã, în viata anterioarã, când s-a initiat în perversiune, a fost supus unui act de coruptie si mimetism, deci a fost asaltat de o agresiune demonicã, care se perpetueazã prin obisnuintã).
Rãzboiul este forma cea mai gravã a sacrificãrii vietii pe altarul unor interese egoiste ale câtorva potentati.
În sfârsit, ofensiva ideologiei materialiste, care respinge orice fel de aspiratie umanã spre înãltimile spirituale, este o perfidã inoculare a microbului distrugerii, nihilismului sub toate formele, a lipsei de sperantã, a exacerbãrii egoului si batjocoririi Creatorului.

CREDINTA SPIRITUALISTÃ SI CREDULITATEA MATERIALISTÃ
Dupã cum spunea Maestrul Yogananda, existã o diferentã între "încredere" si "credintã". 

Încrederea este acceptarea intelectualã a unei ipoteze, pânã la verificarea ei (cum s-ar spune: "merg pe încredere!"). 
Credinta survine atunci când primesti semne personale care îti confirmã indubitabil cã ipoteza s-a verificat – atunci credinta devine fermã (îti spui: "acum stiu!"). 
Nu astepta însã mari miracole; semnele sunt foarte discrete si adresate tie personal – precum o picãturã de apã cãzutã pe frunte, poti sã te stergi neatent sau, dimpotrivã, sã devii constient de ea. Altii nu vor observa acea picãturã (si altele care i-ar urma), venitã pe fruntea ta nu se stie de unde, într-un moment oarecare... Dacã nu dai atentie semnelor, ele vor înceta sã aparã, inteligenta invizibilã care le trimite considerându-te prea neatent, deocamdatã, pentru a-si pierde timpul si energia cu un "copil neascultãtor" ca tine. "Mai asteaptã tu nitelus!", ti-ar zice, dacã ai putea auzi.
Credulitatea, adãugãm, este atunci când accepti o ipotezã fãrã a-ti trece prin minte sã o verifici vreodatã. În opinia noastrã, cei mai multi dintre cei care se considerã materialisti sunt niste creduli. Nu le trece prin cap sã verifice personal ipoteza exclusivitãtii fortelor materiei, respingând automat fenomenele paranormale care depãsesc modul de gândire îngust materialist.
Unii se proclamã "sceptici"... Scepticii materialisti – cei care resping afirmatiile spiritualiste pe motivul cã ei gândesc "rational" – dovedesc cel mult "ne-încredere" într-o ipotezã, nepropunându-si si chiar nedorind verificarea ei sincerã, personalã. Nu sunt niste sceptici obiectivi, ci doar niste oponenti fãtisi ai spiritualismului, fãrã scrupule si dusmãnosi.
În general, materialistii nu au o credintã fermã în doctrina lor, precum au adevãratii spiritualisti. Opiniile lor sunt fluctuante si deseori contradictorii. Mai degrabã sperã sã pozeze în "bãieti destepti", sã iasã în evidentã, au interesul sã acapareze interesul unei mase de manevrã, nu unor elite intelectuale. Logica lor este plinã de fisuri, desi pretind contrariul. 

Nu dorim sã incriminãm pe toti ateii! Unii sunt foarte morali, apropiindu-se de Dumnezeu prin fapte, nu prin credintã intelectualã. Cinste lor! Ne-am referit doar la cei care sunt chiar multumiti de suficiența lor intelectuală si lipsa de sensibilitate...
Din sondaje, rezultã cã majoritatea savantilor sunt credinciosi. Ei studiazã natura si legile ei cu scupulozitate, dar îsi folosesc si intuitia la maximum. De aceea, cred în fortele invizibile, supranaturale, dincolo de explicatiile si conceptiile actuale, constientizând limitele modelului prezent de gândire al stiintei (paradigma). Oare ei nu sunt rationali? Ba da, chiar foarte, dar în plus îsi folosesc si intuitia. Acesta este cel mai relevant exemplu despre ce înseamnã sã îmbini armonios ratiunea limitatã - apreciatã unanim - cu intuitia nelimitatã - în general desconsideratã de societatea modernã de tip occidental.

http://cristiankinetoterapy.blogspot.ro/2011/12/cele-7-trepte-de-lumina.html#.Vy113SFO7IV

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu