Pentru a ajuta procesul ascensionării, propum cititorilor ca în fiecare DUMINICĂ, ora 22,30, timp de 10 minute, să facem următoarea invocație: Cu credință, umilință și iubire, cer Matricei-Dumnezeu să retragă de pe Pământ toate ființele care, prin alegerile, acțiunile și gândurile lor, se opun ASCENSIUNII planetei și umanității în dimensiuni superioare. Eu sunt pregătit(ă) și vreau să ascensionez. Eu sunt sănătos(-oasă) și plin(ă) de iubire ; eu sunt nemuritor (-are). Amin.


Totalul afișărilor de pagină

marți, 9 iulie 2013

REGRETELE



Kathryn Schultz, jurnalistă la New York Times si scriitoare, explica intr-o prezentare TED ca regretul este emotia pe care experimentam cand credem ca situatia prezenta putea fi mai buna sau mai fericita daca faceam ceva diferit in trecut.
Regretul este totusi ceva firesc si chiar un semn al sanatatii mintale, din moment ce incapacitatea de a simti regret este, conform lui Schultz, o caracteristica a sociopatilor sau a oamenilor care au daune cerebrale.
Kathryn Schultz mai spunea in prezentarea ei ca scopul nostru nu este sa traim fara regrete. Scopul este sa nu ne uram pentru ca le avem.
"Daca avem teluri, vise, vrem sa dam ce avem mai bun si daca iubim oamenii si nu vrem sa-i ranim sau sa-i pierdem, trebuie sa simtim durerea cand lucrurile merg rau", explica jurnalista care mai subliniaza "regretul nu ne reaminteste ca am facut lucrurile gresit, ci ca putem face mai bine data viitoare".
Printre lucrurile pe care le regretam cel mai mult in viata se numara deciziile luate in legatura cu educatia (ne dorim sa fi avut parte de mai multa educatie, sa fi folosit mai bine educatia de care am avut parte, sa fi studiat alta specialitate). Oamenii regreta la fel de des si alegerile pe care le-au facut in ceea ce priveste cariera, dragostea,  sanatatea, modul in care si-a crescut copiii sau si-au conservat prieteniile.
Un exemplu edificator al lucrurilor pe care ajungem sa le regretam este acest videoclip in care 50 de oameni cat se poate de diferiti (de la tinere de putin peste 20 de ani la bunicuti simpatici) raspund la aceeasi intrebare "care este cel mai mare regret al vietii tale?".
Raspunsurile variaza de la “nu mi-am terminat studiile“, la “mi-am inselat prietena”, “nu am invatat sa conduc”,  “nu am calatorit destul”,  “nu am emigrat mai devreme” sau “nu mi-am trait viata bucurandu-ma de ea mai devreme“.

Sa invatam din regretele altora 
Retete de viata fericita nu exista. Sa nu credeti pe nimeni care va ofera asa ceva. Nu o sa iti spuna nicio alta persoana care e calea ideala pe care trebuie sa o parcurgi ca sa ajungi la destinatia pe care ti-o doresti. E un drum pe care trebuie sa inveti sa-l faci singur pentru ca nimeni nu stie mai bine decat tine ce ai nevoie cu adevarat.
"A trai inseamna a alege", spunea Kofi Annan, " Dar, pentru a alege bine, trebuie sa stii cine esti si pentru ce lupti, unde vrei sa ajungi si de ce vrei sa ajungi acolo".
E drept ca ne pierdem uneori si alegem gresit, pasind entuziasti pe drumuri care in final nu ne duc nicaieri. Ne ratacim, ne impiedicam, cadem. Cine-a zis ca e usor? Calatoria noastra e rareori lina si niciodata simpla.
Important e sa ne ridicam de fiecare data si sa nu pierdem din vedere ce conteaza de fapt. Si ce conteaza de fapt? Fiecare alege pentru el.
Totusi, sa nu uitam ca ce ni se pare intr-un moment extrem de relevant, s-ar putea ca mai tarziu nici sa nu mai conteze. Scriu aceasta fraza avand in minte un articol pe care l-am citit cu vreo doi ani in urma.
Textul vorbea despre Bronnie Ware, o asistenta medicala din Australia care a petrecut multi ani ingrijind persoane aflate pe patul de moarte. In discutiile pe care le-a avut cu pacientii care mai aveau putin timp de trait, Bronnie Ware a descoperit care sunt cele mai des intalnite regrete pe care oamenii le au la finalul vietii.
Femeia a adunat toate observatiile intr-o carte in care descrie cele mai intalnite cinci regrete formulate de oameni aflati pe moarte. Foarte interesant este ca niciunul dintre ele nu se refera la averi impresionante, statut social sau functii inalte. Iata despre ce regrete vorbesc oamenii la finalul vietii, asa cum sunt descrise de Bronnie Ware.

1. „As vrea sa fi avut curajul de a trai viata pe care mi-o doream, nu cea pe care altii se asteptau de la mine sa o traiesc” 
 "Acesta este cel mai des intalnit regret. Cand oamenii realizeaza ca viata lor este la final si se uita cu sinceritate in urma, observa usor care sunt visurile care le-au ramas neimplinite. Cei mai multi nu si-au indeplinit nici macar o treime din aceste visuri si mor stiind ca asta se intampla din cauza alegerilor pe care le-au facut sau nu le-au facut, la un moment dat”.

2. „As vrea sa nu fi muncit atat de mult”
 "Acest regret l-am intalnit la toti pacientii barbati pe care i-am ingrijit. Ei au ajuns sa regrete ca si-au dedicat viata muncii, ca au ratat copilaria sau adolescenta copiilor lor si ca au petrecut prea putin timp in compania partenerului de viata"

3. „As vrea sa fi avut curajul de a-mi exprima sentimentele”
„Multi oameni isi cenzureaza sentimentele pentru a trai in armonie cu ceilalti. Drept urmare, se complac intr-o existenta mediocra si nu devin niciodata ceea ce ar fi fi fost in stare sa devina. Multi dezvolta afectiuni legate de starea de amaraciune si resentiment in care traiesc, pentru ca nu spun ce simt cu adevarat”.

4. „As vrea sa fi tinut legatura cu prietenii mei” 
 „Multi oameni devin atat de concentrati pe vietile proprii, incat uita de prietenii, le lasa sa dispara, in timp. Am intalnit multe regrete legate de faptul ca nu au acordat prieteniilor timpul si efortul necesare pentru a le mentine vii. Tuturor le este dor de prieteni atunci cand mor”.

5. „As vrea sa imi fi ingaduit sa fiu mai fericit” 
 "Acesta este un regret surprinzator de comun. Multi oameni nu realizeaza, pana la finalul vietii, ca fericirea este o alegere. Raman blocati in vechi tipare si obiceiuri. Confortul le-a stapanit emotiile si vietile fizice, cu totul. Teama de schimbare i-a facut sa pretinda atat fata de ei, cat si fata de ceilalti, ca sunt multumiti asa cum sunt, cand, de fapt, inauntrul lor, isi doreau sa rada din toata inima si sa aiba putina nebunie in viata”.

E mai putin dureros sa invatam din greselile altora. Sau din regretele lor. Oamenii de mai sus nu mai au cum sa schimbe nimic. Noi, din fericire, da.


SURSA:http://www.avocatnet.ro

(pentru conf. C.M.)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu