Prin profunda mea prezență EU SUNT, invoc acum Flacăra Violet. Eu cer ca FV să curgă acum prin chakra coroanei mele spre inima mea și să se răspândească în fiecare celulă și particulă a corpului meu fizic, mental, emoțional și spiritual. Cer ca toate gândurile, vorbele și faptele mele întunecate să fie transmutate în lumină, indiferent când le-am creat. Așa să fie! (în sprijinul cititorului)

Totalul afișărilor de pagină

duminică, 29 mai 2011

ISTORIA ADN - ului rasei umane (2)


De la Kryon 

 (29 August 2009, prin Lee)

(continuare)

Carenţele corpului uman.
Kryon
Am mai vorbit despre acest aspect şi cu o lună în urmă. Corpul uman se află plasat în vârful scării evoluţiei ADN-ului pe planeta Pământ, dar are la bază un sistem mult mai slab decât v-aţi putea imagina. Acest sistem se află acum în plin proces de modificare.
Structura celulară la care s-a ajuns este diferită de ceea ce s-a gândit iniţial. Mai degrabă partea cuantică a ADN-ului vostru s-a dezvoltat pentru a răspunde cerinţelor conştiinţei umane, care vă conduce în realitatea voastră (eu-l uman).
Consecinţa a fost că sistemul vostru imunitar nu funcţionează atât de bine cât ar fi necesar. El nu face faţă decât parţial asaltului multor boli provocate de anumiţi microbi şi viruşi. Aţi observat desigur că sistemul vostru imunitar nu este capabil să facă faţă nici măcar unor forme gripale.
Adevărul este că din procentul de 90%, cât revine subconştientului din ADN, utilizat este doar 30%.
Cum se face că, în timp ce o boală gravă precum cancerul poate ajunge în stare de metastază fără ca propriul vostru corp să vă avertizeze? Aţi aflat de starea reală a corpului vostru, de multe ori, întâmplător, mergând să vă faceţi cine ştie ce analize banale, cerute la un dosar. Ce fel de sistem de autoapărare este asta? Auto-diagnosticarea, cu care a fost dotat corpul uman, pur şi simplu nu funcţionează bine.
Cancerul este consecinţa unor incompatibilităţi dintre ceea ce acceptă corpul şi ceea ce primeşte ca hrană. Apar dezechilibre funcţionale fără a fi corectate de sistemul de apărare al fiinţei, ceea ce face ca medicul să prescrie medicamente alopate, care sunt nişte substanţe chimice mai mult sau mai puţin otrăvitoare, pentru a corecta chimia corpului şi a restabili cât de cât echilibrul, adică gradul de acceptabilitate între corp şi hrana ‘’modernă’’.
Pentru a face cât de cât faţă, corpul bolnav crează fronturi de luptă pentru apărare, fronturi care se vor dezvolta în tumori.
Cancerul nu este, cunoaşteţi asta, desigur, provocat de un virus şi nu este contagios. Cancerul este consecinţa unor dezechilibre nerezolvate între individ şi anumite aspecte ale societăţii în care trăieşte (stres, hrană inadecvată, neodihnă, ameninţare şi frică etc). Conturbarea programelor în sarcina de rezolvare a subconştientului face ca să apară greşeli şi anomalii în structura celulelor noi care trebuie, în mod normal, să le înlocuiască pe cele vechi, epuizate.

Un alt atribut al părţii cuantice (spirituale) a ADN-ului este programarea duratei de viaţă a fiinţei respective. Viaţa voastră ar trebui să aibă o durată mult mai mare decât cea de astăzi. Organismul nu are, practic, vârstă deoarece el se află într-un proces continuu de schimbare a celulelor, a tuturor componentelor sale. Şi dacă pun altele noi în corp, de ce ar trebui să mai apară bătrâneţea şi moartea fizică? (Nota C.M.: pentru că materialul înlocuitor este din ce în ce de mai proastă calitate). Corpul vrea să trăiască; atunci, cine nu-i respectă dorinţa ? (Nota C.M.: dorinţa de supravieţuire are în ea şi teama că aceasta nu se va mai întâmpla căci, iată, corpul a început deja să dea semne de îmbătrânire! Această logică face ca mintea să nu mai creadă în proiectul iniţial, aflat în structura ADN şi să intervină în programul de creare a noilor celule, în conformitate cu concluzia şi frica la care a ajuns ea). Depăşirea acestei situaţii se poate face aproape instantaneu dacă alegem să credem cu tărie că fatalitatea nu este inevuitabilă şi că ne putem întoarce la respectarea adevăratului program care a fost implantat în structura ADN de către Creator. 

În străvechime oamenii trăiau mult mai mult decât astăzi.

Perioada aceasta este una a schimbărilor şi pentru ADN. Are loc ceea ce s-ar putea numi reactivarea structurii ADN. Prin aceasta, dezvoltarea celulelor după un program diferit de cel original nu va mai fi posibilă.
Starea actuală precară la care s-a ajuns se datorează nu în ultimul rând faptului că fiinţa umană a devenit mult mai comodă şi a ales ca aproape toate deplasările să le facă nu pe jos ci folosind un mijloc de transport. Obişnuinţa aceasta păguboasă are nebănuite influenţe asupra stării de sănătate a corpului fizic şi mental.
Lipsa deplasărilor pe picioare face ca o bună parte a sistemului nervos, care are terminaţii în coloana vertebrală să nu mai fie solicitată; ea se atrofiază, şi lanţul nervos începe să funcţioneze cu sincope. Ceva din acest întreg, cândva armonios, se rupe, sau se diminuiază şi sistemul are de suferit în totalitatea sa. Procesul în sine este cunoscut de către ştiinţă şi chiar are un nume! Este exact opusul a ceea ce-şi doreşte fiinţa umană şi, totuşi, deşi este în bună parte înţeles, omul continuă să lâncezească, preferând soluţia comodă dar nesănătoasă.
Şi mai este ceva: multe animale aflate în partea de jos a scării evoluţiei au proprietatea ca în cazul în care îşi pierd un organ (coadă, picior, deget etc.) să-şi regenereze acel organ pierdut. Nu vi se pare ilogic ca omul, cea mai de sus verigă a evoluţiei pe planetă, să nu aibă această însuşire ?
Cu o sută de mii de ani în urmă, existau pe planetă peste 17 rase umane în dezvoltare. Pentru a supravieţui şi a se perpetua, toate rasele de animale şi soiuri de plante s-au adaptat permanent noilor condiţii în care trebuiau să existe pe Pământ. Aşa s-a întâmplat şi cu rasele umane. Dar, dacă aţi observat, există astăzi un singur fel de fiinţă umană, dacă ne referim doar la configuraţie nu şi la culoare, mărime sau caracter. Din acest punct de vedere, există o mare diferenţă între specia umană şi speciile animale şi vegetale. Nu există vreo specie umană, să zicem, cu coadă, cu coarne, cu cioc, cu aripi etc. E normal să ne punem întrebarea: ‘’Ce anume s-a întâmplat, ce a intervenit, ca din toate varietăţile de oameni care ar fi putut exista tot atât de bine ca şi cea de astăzi, să rămână un singur tip, un singur model? ‘’

Mergeţi înapoi cu peste 100.000 ani şi veţi vedea că, aşa cum o atestă cercetările din ultimul deceniu, această anomalie, această fractură, a apărut destul de brusc în dezvoltarea fiinţei umane.
În urmă cu 1000.000 de ani reprezentanţi exploratori din Pleiade au vizitat Pământul, planeta pe care apăruse viaţă sub diferite forme. Nu trebuie să vă imaginaţi că pentru a ajunge pe Pământ, Pleiadienii au trebuit să călătorească foarte mult timp (Nota C.M. : citiţi despre aceste călătorii, care au loc în mod curent, în seria de articole intitulată ‘’ CLINICA EXTRATEREŞTRILOR’’, care apare pe acest blog).
Rasa pleiadiană este tot semi-cuantică, aşa cum începeţi să fiţi şi voi (Nota C.M.: adică plasată, ca evoluţie, într-o dimensiune imediat superioară celei în care se regăseşte planul material, 3D). Erau presaţi de lipsa de timp, de lipsa de spaţiu şi de distanţă.
Noi înţelegem că este greu de crezut pentru voi, care vă aflaţi la alt nivel de spiritualitate şi cunoaştere a ceea ce se întâmplă în univers.
Ceea ce vă povestim noi nu face parte din sistemul vostru de valori.
Să spunem deci că acea civilizaţie vizitatoare se afla la alt nivel spiritual dar care a găsit mari compatibilităţi cu natura lor în sistemul vostru planetar. Date fiind multiplele similitudini, ei au hotărât ca în una dintre rasele hominide găsite pe planetă, să sădească sămânţa ADN-ul lor care să se dezvolte pe Pământ. Au rămas pe planetă întreaga perioadă necesară dezvoltării acestui tip nou de fiinţă umană în care se regăseau şi genele lor. Se întâmpla aceasta cu cca 100.000 de ani în urmă.
Pe parcurs, au avut loc selecţii ale “produsului” uman rezultat, şi încrucişări, în final stabilindu-se la o formă umană, cea care stă la baza umanităţii actuale.
Celelalte rase au decăzut în timp şi au supravieţuit în foarte puţine exemplare, răspândite în locuri greu sau imposibil de ajuns (Nota C.M.: presupun că se referă la ‘’ omul zăpezilor’’,’’ bigfoot’’sau ‘’yeti’’).
Aceia dintre voi care aţi trăit şi în Lemuria, v-aţi putea aminti că, pe atunci,  acest adevăr era total acceptat. 

Unii dintre voi puteţi avea vise în care să vă regăsiţi în sistemul Pleiadian unde aţi putea vedea faţii şi surorile voastre. Ei nu au piele ca de şopârlă, nu au braţe ciudate, doar ochii le sunt mai mari şi mai expresivi decât ai voştri. Sunt  ceva mai înalţi decât voi, în rest, vă seamănă izbitor de mult; şi cum ar putea fi altfel dacă majoritatea genelor ADN-ului vostru sunt identice cu ale lor !?
Nu este departe ziua în care aceşti fraţi ai voştri din universul Pleiadian vor apărea în faţa voastră “în carne şi oase”. Ceea ce face ca această întâlnire să fie amânată se referă la rata de creştere cam lentă a frecvenţei de vibraţie a planetei şi a fiinţei voastre care vor face posibilă această istorică şi teribil de emoţionantă revedere.
Ascultaţi-mă cu atenţie: nu există niciun gând ascuns al celor care vă vor vizita, nicio stratagemă diabolică pe care ei ar intenţiona să o folosească pentru a vă atrage într-o cursă. Ei vin cu gânduri pline de iubire şi cu intenţia de a vă împărtăşi din lunga lor experienţă pe calea tehnologiei şi spiritualităţii, pentru ca voi să evoluaţi mai repede, aşa cum au făcut-o şi cu 100.000 de ani în urmă, când au ajutat fiinţele primitive de pe Pământ să facă un salt important în conştiinţă, dezvoltare intelectuală şi inventivite. Nimeni dintre aceştia nu vine cu gânduri de control şi cotropire a planetei voastre. Multe cadouri vi s-au pregătit pentru această extraordinar de importantă întâlnire. Vi se vor pune la dispoziţie tehnologii înalte de purificare, de combatere a poluării, de obţinere a unor combustibili nepoluanţi, de descoperire şi utilizare a unor energii care v-au stat totdeauna la dispoziţie, dar pe care nu aţi ştiut că există şi cum pot fi utilizate.
Pe măsura transformării ADN-ului vostru într-o structură cu mai multe spirale, gradul vostru de înţelegere va creşte rapid şi interesul vostru de a reveni în marea familie a lumilor galactice şi universale, va deveni maxim.
Dumnezeu acţionează poate prea lent, faţă de dorinţa multora dintre voi, dar ceea ce face este durabil şi ireversibil. Pacientul care se cheamă Pământ este acum în comvalescenţă, iar tratamentul continuă în mod adecvat, fără a se sări peste etapele fireşti. 

Mai toate modificările se fac prin ADN deoarece hotărârile care se iau în privinţa fiecăruia dintre voi şi a Pământului, ca entitate, nu pot fi operate decât cu respectarea liberului arbitru, lege la care Creatorul nu va renunţa niciodată. Asta înseamnă ca iniţiativele trebuie să plece din interior către exterior, şi acestea nu ar putea apărea decât prin creşterea vibraţiei, deci prin ridicarea conştiinţei. Dumnezeu nu impune nimic ci crează condiţiile pentru ca noi să le alegem pe cele care ne sunt necesare şi ni se potrivesc, la o anumită etapă evoluţiei noastre.
Mulţi vor continua să creadă în dogmele mitologiei, că Dumnezeu ar fi venit pe Pământ şi în cîteva zile ar fi pus toate lucrurile la punct. Ei nu vor dori să creadă nici când solii altor lumi vor veni în faţa voastră ; dar asta, probabil, stă în natura neîncrezătoare a fiinţei umane « Ce văd ochii, crede inima » Când vizitatorii ET se vor afla în faţa lor, neîncrederea va dispărea şi ei se vor acoperi de ridicol.
Adversarii celor ce am spus mai sus nu ar trebui să se înfurie pe nimeni căci nimeni nu va fi forţat să facă altfel decât alege.
Lee
Explicaţiile de mai sus nu au urmărit linia evanghelică sau o credinţă care stă la baza altei religii; ele au urmărit doar să vă conducă la descoperirea începuturilor voastre ca civilizaţie umană. Oricum, o minimă logică arată că dezvoltarea voastră nu ar putea fi pusă doar pe seama evoluţiei dictată de experienţa de zi cu zi. Desigur, aţi fi evoluat, dar mult mai lent, şi v-ar fi trebuit încă foarte mult timp să vă depăşiţi condiţia. O spunem cu prietenie şi bucuria că în univers a existat şi va exista mereu spiritul de într-ajutorare şi că voi sunteţi un minunat exemplu al acestui spirit.
Partenerul meu (channeler-ul) meu spune, "Le place povestea cu şarpele şi mărul."

SURSA: www.lightworkers.org     

(C.M.)

vineri, 27 mai 2011

ISTORIA ADN-ului rasei umane (1)


De la Kryon

(29 August 2009, prin Lee)

Salutările mele cele mai cordiale fiecăruia dintre voi. Eu sunt Kryon din Seviciul Magnetic.

Kryon
Noi am da orice pentru a anula posibilitatea liberei alegeri, pentru a ne putea manifesta într-un mod care să probeze că suntem de fapt aici. Dar, pe această planetă a liberului arbitru, voi sunteti cei care trebuie să ne deschidă uşa.
Realitatea este că îngerii noştri sunt implicaţi  în viaţa voastră, de când vă naşteţi până când muriţi (vă părăsiţi corpul fizic). Din momentul în care vă naşteţi pe această planetă, îngerii înconjoară locul în care urmează să vă naşteţi şi vă vor urma de-a lungul întregii voastre vieţi, până când vă veţi da ultima suflare.
În primele săptămâni de la naştere, părinţii văd copilaşul cum, cu ochii larg deschişi, urmăreşte ceva văzut doar de el. In acele momente el vede îngeri! 
Uneori, după două trei săptămâni de la naştere, el gângureşte sau râde ca din senin. In acele scene, copilul recunoaşte îngerii care i-au stat alături de la început. Prezenţa şi tovarăşia îngerilor aduce linişte în sufletul copilului. Starea aceasta de împăcare a copilului este preluată şi de cei de lângă el.
Cred ca ştiaţi că îngerii nu au vârstă. Voi, ca îngeri umani, aveţi însă o vârstă şi sunteţi supuşi procesului trecerii timpului. Ingerii v-au însoţit tot timpul, în întreaga voastră viaţă; ei au venit pe Pământ odată cu voi şi veţi pleca împreună. Îngerii nu vă vorbesc dacă nu-i întrebaţi, dar vă răspund la întrebări, chiar dacă majoritatea dintre voi nu-i auziţi.

Mesajul este sacru
Există încă destui care se minunează de procesul de canalizare (comunicare prin channeling). Un channaller bun foloseşte cele mai potrivite cuvinte. Modul acesta de comunicare se utilizează de mult şi este cel mai eficient. Toate scripturile de pe planetă au fost trecute prin mâna şi interpretarea oamenilor.
Informaţiile furnizate în această seară celor prezenţi în acest spaţiu sunt recepţionate în timp real. Cei care le ascultă sau le citesc mai târziu, le vor primi în acele momente, ca şi când ar fi transmise atunci. Cu toate acestea, liniaritatea timpului nu este realitatea noastră. Noi suntem cuantici, şi, prin urmare, îi putem vedea de pe acum pe cei care, cu foarte multa probabilitate, vor citi sau asculta, mai tarziu acest mesaj. Asta înseamnă că mesajul, deşi tratează un subiect devenit istorie, este personalizat, adresându-se fiecăruia, ceea ce-mi dă dreptul să vă invit să trăiţi şi să simţiţi vechiul adevar cuprins în el ca şi cum faptele s-ar petrece acum.
Toate informaţiile pe care le dau acum, au mai fost comunicate, la un moment dat, în ultimii 20 de ani, în mesajele lui Kryon. Dar, pentru prima oară, facem un rezumat al comunicărilor transmise până acum, care sper ca vor pune o anumită ordine şi claritate în materialele transmise.
Ca şi până acum, comunicarea recepţionată de unii mai tarziu, va avea aceleaşi virtuţi ca şi când ei ar fi prezenţi în momentul de ACUM. Noi ştim cine poarta urechile care ascultă cuvintele noastre.Vă vedem feţele şi lumina emanată din ele. Nu este o întâmplare că vă aflaţi acum aici pentru a asculta mesajul meu, tot aşa cum nu va fi o întâmplare pentru cei care-l vor asculta sau citi mai târziu.
Informaţiile furnizate astăzi se adreseaza tuturor celor gata să le primească.
Vom vorbi despre modul în care ADN-ul a ajuns pe Pământ şi a suferit unele modificări.

Ce este şi ce se poate spune despre ADN ?
Am fost întrebat: "Kryon, de ce vorbeşti atât de mult despre ADN? Noi ştim că este un atribut biologic al corpului uman. Este în planul genomului uman. Se cunoaşte despre cele peste 30.000 de gene umane, precum şi despre chimia lor. Ce ai putea spune tu mai mult despre acest subiect ? Mai bine ne-ai spune ceva despre aspectele spirituale ale ADN-ului.’’  Mulţi au folosit acelaşi rationament ca cel de mai sus.
Este, cred, momentul să aprofundăm care este rolul şi menirea ADN-ului.
ADN-ul este elementul central al cine sunteţi, atât fizic cât şi spiritual. Dacă aţi avut de făcut alegerea locului în care se regăseşte Sinele vostru, nu aţi greşit dacă aţi indicat ADN-ul. Cunoştintele Akashice, planul global existenţial al fiinţei, creşterea spirituală, talentul şi aptitudinele, drumul vostru de eoni prin existenţă, încarcătura karmică, toate sunt cuprinse în ADN. 
Unii dintre voi înţeleg acest lucru în măsura în care au fost Lemurieni. Aceştia dovedesc o incredibilă profunzime a ceea ce ştiu despre viaţă şi despre ei.
Nu există nici un sistem observabil, o simetrie sau scop care să justifice 90% din conţinutul ADN-ului.

Ştiinţa ADN-ului.
Doar în ultimii ani ştiinţa a dovedit ceea ce vom menţiona acum. ADN-ul vostru este compus din peste trei miliarde de componente chimice puternice. La rândul sau, fiecare moleculă de ADN, are peste trei miliarde de componente chimice în compoziţia sa, deşi molecula este atât de mică încât, pentru a putea fi observată, este nevoie de un microscop.
Decoperirea genomului uman, a scos la iveală un mister: doar 3% din chimia ADN-ul este utilizata în procesele vieţii.
Referindu-ne la proteina codificată din conţinutul ADN-lui, se poate spune că ea singură produce peste 30.000 de gene umane. Aceste gene poarta amprenta vieţii pe care o căutaţi. Doar 3% din ADN-ul vostru conţine şi răspunde de genele care se concretizează în evenimentele vieţii.Trei procente reprezintă întregul proiect pe care-l căutaţi şi pe care se bazează viaţa voastră. Prin urmare, peste 90% din chimia ADN-lui este mister, părând că nu are nici-un rol observabil. Cea mai mare parte (peste 90%) o formează zona necunoscută a sistemului, al carui scop este o enigmă.
Unii cercetatori în biologie sunt convinşi că această parte (de 90%) din ADN nu poate fi explicată de chimie şi n-ar participa la procesul de evoluţie a fiinţei umane. Altfel spus, acest rest majoritar din ADN n-ar avea nicio utilitate.
Adevarul este însă altul. In primul rând că, din principiu, nu poţi elimina o parte a întregului, fără a avea consecinţe grave. Considerarea a acelei majoritare părţi ca fiind inutilă este doar o consecinţă a ignoranţei voastre.
Evoluţia vieţii, a fiinţelor umane (a fiinţelor, în general) este intrinsec legată de rolul şi activitatea celei  pe care voi o numiţi Mama Natură (Gaia).Toate instrucţiunile dezvoltării şi adaptării la planeta pe care trăiţi, la sistemul solar în care existăm s.a.m.d. se regăsesc în acel important procent de 90% din AND, a cărei utilitate nu o desluşiţi, încă. Cele 3 procente cunoscute şi validate de omul de stiinţă, reprezintă numai partea aplicativă a intregului program existenţial.

Nouăzeci la sută din ADN-ul vostru este literalmente modelul cuantic al divinităţii voastre. Acesta este modelul akashic al fiinţei umane. In această vastă bibliotecă ,,la purtator’’, fiinţa umană are înregistrată întreaga sa evoluţie, întreaga sa experienţă căpătată de-a lungul numeroaselor vieţi şi locaţii prin care a trecut entitatea respectiva. Toate izbânzile şi toate eşecurile fiinţei, din toate vieţile, se regăsesc perfect în această enormă bibliotecă.
Logica modelului cuantic nu poate fi recognoscibilă în dimensiunea 3D, în care existaţi acum. Ceea ce se întamplă dincolo de 3D este pentru voi, deocamdată, un mister.
Pentru a concluziona, putem afirma că ADN-ul poartă amprenta voastra ca fiinţă materiala şi, mai ales, ca fiinţă spirituală. Acel 90% din ADN, reprezintă partea voastra cuantica, spirituală, care vă leagă şi vă legitimează în întreaga creaţie.

Conştiinţa umana în 3D.
În proporţie de 90%, ADN-ul cuantic este conştiinţă umană. Conştiinţa omenirii nu este măsurabilă prin coduri şi gene. Este, asa cum am mai spus, dincolo de chimia organismului, şi constituie ceea ce s-ar putea numi ‘’biologia misterioasă’’, care are de-a face cu fiinţa totală.
 In termenii conştiinţei umane, la nivelul 3D, nu există capacitatea individului de a dialoga cu propriul său ADN, sau de acţiona asupra lui prin voinţă. Aceasta însemnă că omul nu este capabil să-şi facă propriile ’’reglaje’’ ale fiinţei, modificarile pe care le-ar dori, adică nu-şi poate controla fiinţa în totalitate.
Conştiinţa este responsabilă pentru vibraţia planetei şi voi, totdeauna aţi avut abilitatea de a schimba starea şi lucrurile de pe Pământ, prin gândurile şi acţiunile voastre. Aceasta s-a întâmplat şi se întâmplă mereu, numai că voi nu faceţi nicio legătură între cauză şi efect, între gândurile voastre şi ceea ce se întâmplă după ce aceste gânduri sunt emise ; mai ales când colectivităţi de oameni emit acelaşi model de gând.
Lee
Ignorarea efectelor pe care le au gândurile este, din păcate, consolidată de distanţa în timp care se aşează, de obicei, între gând şi materializarea lui. Asemenea decalaje în timp sunt caracteristice dimensiunilor inferioare, deci şi dimensiunii a 3-a, în care a existat, şi încă va mai exista pentru o scurtă perioadă de timp, siastemul planetar al Pământului.

Tot ceea ce se întâmplă pe planetă este opera gândurilor şi voinţei voastre.
Când veţi începe să înţelegeţi acest adevăr, veţi înţelege că Gaia face ceea ce-i cereţi voi, chiar dacă în multe situaţii ea ar face altfel, chiar şi dacă ceea ce-i dictaţi îi face rău şi ei şi vouă. Pentru a supravieţui, Gaia repară şi face curăţenie în urma voastră în limita posibilităţilor ei, care NU sunt nelimitate.
(C.M.)

joi, 26 mai 2011

SECRETELE ORAŞELOR SUBTERANE (6)


De Sharula Dux                       
(continuare)

Sharula Dux
La noi, întregul proces de instruire începe şi se bazează pe ideea de joc în care copiilor li se permite exprimarea ideilor proprii şi libertatea de a gândi liber fără a fi obstrucţionaţi de concepţiile unui instructor. Întervenţia celui responsabil de formarea copiilor este una  delicată în care copilul este implicat activ în căutarea şi găsirea soluţiilor.Tot ceea ce se obţine în acest proces se bazează pe aportul, acceptul şi plăcerea copilului. 
La vârsta de cca cinci ani, începe procesul de introducere a primelor noţiuni de spiritualitate. Ei sunt familiarizaţi cu ideea că fiinţa lor totală nu înseamnă numai corpul fizic şi că există o altă parte, mult mai importantă, care poate părăsi corpul fizic pentru perioade mai lungi sau mai scurte de timp, pentru a călători în astral. La această vârstă, copiii încep să înveţe procedee şi tehnici pentru ieşirea din corpul fizic, în mod conştient. După o perioadă de învăţare, ei reuşesc să călătorească în corpul lor nematerial în diverse locuri de pe planetă, din univers sau în Akasha. 
Aceste călătorii ajută copiii să-şi extindă mult aria cunoaşterii, conceptele privind originile şi constituirea universului şi creaţiei. Acest sistem de instruire şi formare este modalitatea prin care fiecare fiinţă umană se convinge de realitatea şi exactitatea expunerilor teoretice care ar presupune să li se acorde credibilitate. Mai înainte de a întreprinde călătorii în astral în anumite locuri de la suprafaţă sau din univers, ei experimentează ieşirea din corpul fizic pe perioade mai scurte de timp în anumite locaţii din reţeaua subterană de oraşe. După ce capătă suficientă dexteritate, pot extinde aceste călătorii dincolo de Agharta.

Aşa cum am spus, în esenţă, atunci când un copil este capabil să înveţe adevărul despre cum funcţionează lumea, poate trece în etapa următoare de instruire, unde începe să cunoască regulile şi aspectele legate de lumea de la suprafaţă. Această etapizare a sistemului de învăţământ exclude total posibilitatea de a se rata formarea responsabilă a vreunui copil. Nu veţi putea auzi la noi că un tânăr a apucat ‘’pe căi greşite’’ deoarece lui i se oferă cunoaşterea realităţilor şi altor civilizaţii încă din timpul formării personalităţii sale. Ar fi o utopie să se creadă că un tânăr telosian ar putea fi înşelat de cineva rău intenţionat, deoarece el cunoaşte deja faptele şi situaţiile de la faţa locului.
Telosianul învaţă de timpuriu că are posibilitatea să ascensioneze spiritual şi că numai de efortul său personal depinde gradul său de evoluţie.
Telosienii văd forma îngerilor şi se pot înţelege cu ei.

În tot ceea ce înseamnă ezoterism, spiritualitate, fiinţele din subteran au suficientă cunoaştere pentr a putea să-şi aleagă calea dezvoltării personale. Aceasta face ca,  în ultima parte a vieţii, fiecare să cunoască ceea ce trebuie să facă şi cum să se pregătească pentru trecerea din această viaţă în următoarea. În acest fel, părăsirea corpului fizic nu va mai fi un eveniment treagic nici pentru el nici pentru cei dragi, care-şi vor contina programul de viaţă în corp, până la încheierea propriului lor contract de viaţă.

În anii adolescenţei, în Telos, un copil se alătură, atunci când împlineşte vârsta de 12 ani, unui grup al adolescenţilor în care se găsesc tineri până la 18 ani. Grupurile acestea de prieteni sunt foarte unite şi în ele mereu va exista un spirit de emulaţie şi într-ajutorare, de dorinţă de cunoaştere. Este perioada în care hormonii încep să activeze în fiinţa fiecărui tânăr, creându-se o şi mai mare efervescenţă ; acum apar şi unele stări emioţionale cu care ei se întâlnesc pentru prima oară.

Procesul de creştere fizică, emoţională şi spirituală îi va însoţi pe adolescenţi în toată perioada, până când devin maturi şi procesul creşterii fizice se încheie, dar cel spiritual va continua şi se va accentua. În ce priveşte intelectul, şi acesta va avea un proces de creştere care poate să nu se oprească decât foarte târziu sau de loc. La noi se spune că adolescenţa este vârsta nebuniei trecătoare, şi ea este privită cu înţelegere fără măsuri punitive împotriva celor care mai săvârşesc fapte pe care un matur nu le-ar face. Una dintre manifestările de bravură ale tinerilor este să coboare în grote sau caverne destul de periculoase unde, în multe cazuri, descoperă zone întinse, pline de formaţiuni minerale interesante, sau diferite forme de viaţă vegetală sau animală. Pentru a preveni iniţiative mai năstruşnice, pornite din dorinţa nestăpânită de explorare şi cunoaştere, se organizează excursii în diverse asemenea locuri, pentru care se fac pregătirile de rigoare şi se apelează la oameni experimentaţi.
Noi înţelegem că există o perioadă în viaţa de adolescent când tânărul refuză tutela părinţilor şi vrea să trăiască independent. În asemenea situaţii, părinţii au înţelepciunea de a face pasul înapoi astfel ca adolescentul să se considere eliberat de supraveghere, deşi, în fapt, ea va exista, însă într-o formă nestânjenitoare şi, dacă se poate, neobservabilă, de către tânăr. În această perioadă este de mare importanţă solidaritatea între tineri şi spiritul de într-ajutorare.
Mai trebuie spus că fiecare grup de tineri are un sfătuitor, sau mai mulţi, ales de către ei şi la care apelează pentru bună îndrumare. De obicei, acest mentor este un preot în care copilul are încredere deplină şi la care simte că poate apela atunci când în viaţa lui apar probleme pe care i-ar fi mai dificil să le abordeze împreună cu părinţii..

Doresc să spun că, în principiu, în Telos şi în Agharta, oamenii trăiesc în corp fizic atâta cât doresc. Vine însă în viaţa fiecăruia o perioadă în care omul începe să considere că în evoluţia sa ar trebui să apară unele schimbări pe care viaţa în corpul fizic nu i le mai poate oferi. Apare o anume dorinţă de a te da la o parte şi a lăsa să se manifeste suflul nou pe care-l consaţi la cei mai tineri decât tine.  
La noi se cunoaşte foarte bine că, după o perioadaă de cca 7 ani, întregul corp fizic a fost reînnoit moleculă cu moleculă, aşa că nu mai există teama de schimbare. Gândurile unui vârstnic ajuns la o vârstă foarte onorabilă încep să fie de altă natură decât cea existenţială. Preocupările devin mai spiritualizate, mai profunde şi mai îndepărtate de realitatea palpabilă, fizică. De la o anumită vârstă, începi să-ţi pui întrebări ale căror răspunsuri nu le vei mai găsi în viaţa din corpul fizic.
Cunoaşterea faptului că îmbătrânirea nu este inevitabilă, face ca nici sentimentul morţii să nu existe. Când fiinţa consideră că mai are încă multe de experimentat în acest corp fizic, va putea continua să trăiască. Cînd aleg să-şi părăsească corpul fizic, o vor putea face în deplinătatea facultăţilor mintale şi fără teama că vor părăsi acest tărâm. Deobicei, încheierea vieţii pe (de fapt, sub) Pământ se poate produce la vârsta de 600 de ani, sau chiar mai devreme, aproximativ  300, alţii “bat ţăruşul” la 5000 sau 10.000 de ani, sau poate şi mai mult.

Din motive de responsabilitate, telosienii îşi stabilesc durata vieţii în funcţie de ceea ce doresc să realizeze, de obiectivele pe care şi le propun , pornite din dorinţa da a fi utili civilizaţiei din care fac parte, astfel ca, atunci când se vor retrage din această existenţă, să poată pleca cu sentimentul datoriei împlinite, cu mândria că a făcut ceva pentru semenii săi şi, iată, acum se consideră îndreptăţit să ia o pauză până când va alege altceva, ca program pentru existenţa viitoare.
Această logică şi atitudine este una dintre cele mai importante elemente ale culturii telosiene. 
Cu regret, trebuie să constat că la suprafaţă optica oamenilor este diferită de cea a celor din subteran. Aici omul urmăreşte mai toată viaţa interesul său personal, interesul agonisirii de bunuiri materiale care, în fond, sunt inutile. 
Conceptul că te înavuţeşti pentru ca urmaşii tăi să trăiască mai bine este complet fals deoarece, în marea majoritate a cazurilor, progeniturile vor primi o educaţie greşită, pornită tocmai din sentimentul suficienţei pe care le-au asigurat-o părinţii. Urmaşii vor risipi repede ceea ce au strâns părinţii, nivelul existenţial ridicat preconizat coborând vertiginos şi nemaiputând fi refăcut din cauza carenţelor de calificare, instruire, caracteriale şi de concepţie pe care le-au acumulat în viaţa libertină pe care au dus-o. 
Nemailăsând timp pentru evoluţia lor spirituală, oamenii civilizaţiei de la suprafaţă ajung la vârsta a treia săraci sufleteşte, plini de angoase şi regrete şi înfricoşaţi de perspectiva morţii, deoarece conştient sau inconştient, ei simpt că şi-au irosit viaţa, că nu au strâns nimic pentru ‘’dincolo’’. Uneori, în ultima perioadă de viaţă, recapitularea faptelor existenţei pe care se pregătesc s-o încheie, apare înfricoşătoare, mai ales dacă a fost presărată cu fapte nedemne sau necinstite.
Mulţi tineri de la suprafaţă au ca principiu de viaţă: ‘’Măcar acum cât sunt tânăr să-mi trăiesc viaţa, căci nimic nu mă mai aşteaptă dincolo!’’
Vreau să vă spun că, biologic, noi suntem absolut identici cu voi, oamenii de la suprafaţă.
La noi există un număr de indieni-americani care s-au retras în interiorul Mt. Shasta cu cîteva sute de ani în urmă. Şi astăzi mai trăiesc, sunt sănătoşi şi plini de viaţă. Arată de parcă au intrat în subteran abia de câţiva ani. Şi ei, ca şi telosienii originari, au adoptat conceptul şi credinţa că, dacă doresc, pot fi nemuritori.
Diferenţa între viaţă şi moarte o face cultul morţii.

(C .M.)

luni, 23 mai 2011

SATURN, planeta giganţilor(14)

(Din cartea SATURN, dictată de Domnul, prin channeling, lui Jakob Lorber)
(continuare)

Mudul, un animal gigantic.
Jakob Lorber
Acest animal de uscat nu trăieşte decât pe câteva dintre continentele extreme ale Saturnului. Numarul acestor animale nu depăşeşte 10.000 de exemplare. Voracitatea şi imensitatea acestui animal fac ca în zona în care trăieşte să nu prea mai existe alte fiinţe. Saturnienii evită să se aventureze în zonele în care mudul ar putea fi întâlnit. Seamănă cumva cu porcul de pe la noi, dar unul incomparabil ca mărime. Consumă aproape orice-i iese în cale : iarbă, copaci, animale, oameni, peşti etc. Nimănui nu i-ar trece prin cap să se apropie sau să atace un mud. În legendele saturniene se spune ca au fost, totuşi, trei încercări de a captura acest animal, toate sfârşindu-se cu uciderea cetelor de saturnieni care s-au încumetat sa întreprindă acea acţiune temerară. Rănile pe care i le-au făcut atacatorii l-au înfuriat şi mai mult pe animal care, a absorbit o imensă cantitate din apa râului, cu pietre cu tot, şi a prăvălit-o peste ceata vânătorilor care credeau că-l învinseseră. Puţini au scăpat muntelui de apă cu pietre aruncate de animalul înfuriat.
Pentru a ne face o idee asupra mărimii acestui animal, se arată că un munte cu înălţimea de 475 m ar putea fi înghiţit de mud fără a depune un efort prea mare. Dacă mudul şi-ar umple gura cu apă şi ar revărsa-o asupra regiunii austriece Styria (în patria lui Lorber n.m.), aceasta ar fi inundată în întregime, apa atingând cele mai înalte cupole ale oraşului Graz (asa cum arăta oraşul prin anul 1845 n.m.). Intre saturnieni circula zicala că : ,,omul poate face multe cu puterea sa dar nu poate controla lunile, marele inel, cursul apelor, furtunile oceanelor, peştele uriaş şi mudul’’. Mai adăugăm că grohăitul acetui animal este inimaginabil de înspăimântător şi oribil. Este atât de terifiant încât dacă mudul s-ar afla in Ungaria şi ar emite acel ifiorator grohait, pământul s-ar cutremura până dincolo de Styria iar clădirile din Graz ar fi doborâte ca de un teribil taifun. In pofida mărimii sale, mudul are simţuri foarte fine, depistând orice obiect care se mişcă pe uscat sau pe apă. Si mai este ceva ce-l deosebeşte de porcul de pe la noi : este foarte curat. Inainte de a defeca, el sapă o gropă enormă cu adancime de cca 200 metri şi circumferinţa pe măsură. După utilizare, el acoperă groapa, modalitate prin care reuşeşte să-şi menţină habitatul curat şi solul bine fertilizat, vegetaţia crescută aici fiind mai bogată decât în jungla Pământului.
Să încheiem cu precizarea că, din punct de vedere ezoteric, importanţa animalului acesta constă în aceea că permite tranziţia de la anumite specii inferioare de animale şi vegetaţie la altele, mai nobile şi mai aproape de specia umană a planetei.

Elefantul saturnian, siterkihi.
Este de o sută de ori mai mic decât mudul. Picioarele acestui elefant seamănă mai degrabă cu cele ale ursului. Este foarte voluminos, partea inferioară a abdomenului aflându-se la cca 150 de metri de coloana vertebrală. Coada seamănă cu cea a leului, şi este terminată cu un smoc de păr cu fire lungi de cca 20 metri. Gâtul este lung şi puternic, cu o coamă care cade până în regiunea picioarelor. Capul pare a fi al unui cal dar cu fruntea mult mai lată. De deasupra frunţii, între cele două urechi, pleacă o trompă mare şi flexibilă, cu o lungime de 80 metri care are şi proprietatea de a se contracta până la o treime din lungime. Capul are culoarea cenuşie, iar trompa, tot un gri, dar mai închis. Coama are un luciu albăstrui, ochii sunt maronii. Gura este imensă şi prevazută cu doi colţi albi şi foarte puternici. Zdrodeşte tot ce introduce în gură cu maxilarele, căci nu are dinţi, inclusiv pietre. In principiu este ierbivor, dar dacă-i este foame, mănâncă şi animale (inclusiv oameni, daca are ocazia).
Habitatul animalului îl reprezintă marile păduri de arbori-piramidă, unde provoacă mari daune, rupând crengile cu totul. Aceasta face ca saturnienii să-l alunge sau să-l ucidă printr-o metodă în mai mule faze: mai întâi dau foc pădurii în care a pătruns animalul lăsându-i cale de scăpare din încercuire către o apă mare (râu, mare sau ocean). Înnebunit de frica focului, elefantul se aruncă în apă unde saturnienii il forţează, cu făclii aprinse să ajungă până în apele mai adânci unde trebuie să-şi ţină trompa la suprafaţă pentru a respira. Cu obiecte de tăiat puternice, hăitaşii aflaţi în bărci, retează trompa elefantului care se îneacă. In situaţia în care nu există apă în apropiere, animalul este asfixiat cu fum. Un asemenea exemplar înfuriat şi disperat este extrem de periculos căci dispune de o forţă colosală : o stânca de 5 tone poate fi aruncă cu viteză la o distanţă de 20 de mile geografice.
Sunt şi cazuri în care, cu toate distrugerile pe care animalul le provoacă vegetaţiei, dacă nu au condiţii favorabile pentru a-l captura sau alunga, saturnienii îi cedează pădurea, pe care, totuşi, o împrejmuiesc cu lemne ucate carora să le dea foc, în caz că acele condiţii favorabile se restabilesc.

Ursul albastru, ihur.
Să ne îndreptăm acum atenţia către animale de dimensiuni mai reduse, de pe Saturn. Cel despre care vom vorbi acum se numeşte ihur, ceea ce înseamnă ,,ursul albastru.’’Când se ridică pe picoarele din spate, atinge înalţimea bărbatului saturnian. Cu excepţia capului, seamănă destul de bine cu ursul pământean. Capul seamănă cu un trunchi de copac gros de 3 metri şi dotat în părţile laterale cu două urechi late de 2 m si lungi de 3 m. In frunte are două coarne de câte 6 m distanţate la un metru unul faţă de altul. Ochii săi mari seamănă perfect cu cei umani, iar botul auriu seamănă cu cel de leu. Un gât lung şi masiv face trecerea către corp. In dosul coarnelor, capul şi gâtul sunt acoperite cu păr lung de 4-6 m, colorat în albastru închis. Animalul nu are coadă, dar în zona posterioară părul devine ceva mai lung şi mai închis la culoare. Intre coarne şi picioarele din spate poate atinge lungimea de 100 m. Inalţimea sa este de 40 m, atunci când se ridică pe picioarele din spate. Picioarele sunt lungi de cca 12 m. Este un animal blând, dacă nu este urmărit sau provocat. Este destul de puternic cumulând forţa a 10 saturnieni adulti. Este ierbivor, leşurile celor pe care-i răpune într-o eventuă confruntare neinteresând-l. Interesant este că acest animal se teme cel mai tare de…propria sa mânie, ceea ce-l determină să evite cu obstinenţă situaţile în care ar trebui să se înfurie.
Poate fi considerat cultivatorul zonelor sălbatice deoarece, în căutarea de rădăcini comestibile, defrişează zone întregi de vegetaţie. Rezervele de hrană le îngroapă în diverse locuri, cu intenţia de a le consuma mai târziu. Numai că, între timp, acele rădăcini se prind şi dau lăstari, ceea ce echivalează cu munca de resădire a plantelor. Zone întregi de teren sunt plantate de acest urs, fără ca el să conştientizeze că face o muncă utilă.

Leul saturnian, horud.
Este la fel de mare ca şi ursul albastru, dar nu are o singură culoare. Astfel, spatele lui este roşu aprins, culoare care se întinde până la jumătatea regiunii abdominale. Omoplaţii şi cele patru labe sunt de culoare verde deschis, zona abdominală este colorată în verde închis, coada albă, cu un smoc de păr roşu deschis. Partea superioară a cozii este pătată în roşu iar ghearele au culoarea albă şi sunt demarcate de dungi roşii. Ca format, seamănă destul de bine cu leul pământean dar capul are forma aproape patrată, ca un zar cu colţurile rotunjite. Urechile par a fi două semiluni de culoarea curcubeului. O particularitate o constituie cornul de pe cap, lung de cca 1 m si colorat în negru. La baza cornului creşte un smoc de păr albastrui. Cavitaţile în care sunt plantaţi cei doi ochi au diametrul de cca un metru la care se mai poate adaugă încă aproape un metru pentru ceea ce am numi coada ochiului. Interesante sunt sprâncenele care aduc mult cu cele ale omului de pe Pământ. Părul sprancenelor cat si cel de pe frunte este cârlionţat. Ca să-i descriem gura, trebuie să vă amintiţi de acel animal legendar numit grifon. Botul său este în fapt un cioc enorm, ca de vultur, de culoare neagra cu pete aşezate in linie dreaptă, de la bază către vârf marimea lor reducandu-se treptat. Ciocul are nişte măsele puternice, este lung de cca trei metri şi egal de lat pe toată lungimea. O limbă lungă îl ajută eficient la introducerea hranei în gura-cioc. Capul leului este cenuşiu, sub ochi şi pe frunte are trei cercuri de culoare roşu aprins. Să mai spunem că leul are o coamă bogată de culoare albastră.

Horudul este un animal blând, în multe situaţii fiind crescut ca animal domestic. Este utilizat pentru vânarea altor animale sălbatice care, altfel, aduc pagube însemnate. Mai este utilizat şi pentru curăţarea arborelui piramidă, cu ciocul sau puternic putând rupe crengi destul de groase, care împiedică dezvoltarea aborelui în forma dorită de propritar. Crengile curăţate de pe arbori sunt transportate tot de horud în acest scop utilizându-şi tot ciocul ca pe o cupă de excavator. Aduse în curtea gospodarului, crengile sunt marunţite tot de acest blând şi harnic animal. De remarcat că pentru a-l dresa în astfel de munci, animalul trebuie capturat de mic, altfel, un animal adult neputând să mai fie dresat. Mai dau o singură informaţie legată de modul de capturare a puilor de leu. Metoda pleacă de la plăcerea horudului de a bea băuturi alcoolice. In zona în care se descoperă o leoaică cu pui, localnicii aduc o cantitate importantă de bautură alcoolizată pe care o va depista leoaica. Dupa ce se îmbată, animalul cade într-un somn adânc, suficient pentru a permite saturnienilor să captureze puii.

Antilopa saturniană, zigst.
In traducere, zigst înseamnă ,, picioare ascuţite’’. Trăieşte în zonele munţilor înalţi. I se spune astfel din cauza că la picioarele din faţă nu are copite sau degete, ci doar o gheară ascuţită, orientată în faţă, şi care porneşte de la genunchi. Corpul antilopei seamănă cu al vidrei dar coada seamănă cu a unui bou. Capul si gâtul sunt precum cele ale tigrului, lipsindu-i însă colţii. Fruntea susţine un corn indoit spre spate. La dimensiunile saturniene, poate fi considerată de talie mică. Culoarea blănii este alb strălucitor, pe spate având o dungă lată, colorată în albastru deschis. Abdomenul este galben-auriu, picioarele roşiatice, ghearele negre. Utilitatea ei este identică cu a caprei negre din munţii Pământului. Este aproape imposibil de prins, deşi saturnienii încearcă uneori această temerară vânatoare, fără a avea însă succes decât extrem de rar. Incercările lor au la bază credinţa că, din cauza regimului ei alimentar (ierburi şi muşchi care cresc la mari înălţimi), carnea antilopei ar avea puteri miraculoase, cel care ar consuma-o ar deveni nemuritor. Reuşita în obţinerea nemuririi depinde de mulţi factori privind consumarea cărnii şi condiţiile în care are loc capturarea (ca dată, oră, minut, poziţia lunilor, starea vremii, anotimpul, concentrarea, dispoziţia, momentul capturării, modul de sacrificare etc, etc). In fapt, aceste prescripţii sunt doar modalităţi de a ascune escrocheria pe care o practică cel care vinde această carne la preţuri incredibil de ridicate şi fară efect asupra prelungirii vieţii cuiva.

Baurul, animalul cu un sigur ochi.
Este o raritate si trăieşte numai pe anumite insule. Cuvantul baur înseamnă ,,cu un singur ochi’’. Este interesant că, de fapt, animalul are trei ochi între care doi obişnuiţi şi unul deasupra acestora, plasat în centrul frunţii. Tocmai acest ochi deosebit dă numele animalului.
Seamănă cu un cal, cu excepţia gâtului şi a cozii. Ca dimensiuni, este de 100 de ori mai mare decât calul nostru. Coada seamănă cu un şarpe fără cap şi este lungă de cca 190 metri, grosimea la bază fiind de cca 3 m. Coada se termină cu trei cârlige, ca o ancoră.Cu această coadă el vânează peşti şi alte animale marine de la marginea apelor. La orice mişcare sesizată în apă, animalul îşi arunca coada cu care, deobicei, nu ratează prinderea prăzii. Capul său seamănă cu cel de focă. Cel de al treilea ochi este nevăzător însă dotat cu alte simţuri deosebite, utilizate în sesizarea prăzii, hipnotizarea şi paralizarea ei (prin acest efect hipnotic). Acest ochi deosebit stă mai tot timpul închis, deschizându-se atunci când animalul vrea să captureze ceva. Când ochiul se deschide, din el ţâşneşte un fascicul extraordinar de luminos. Când raza atinge o fiinţa, aceasta intră într-o stare de paralizie, incapabilă să se mişte. Coada - ancoră culege apoi victima pe care o aduce la gură unde o zdrobeşte cu dinţii şi o înghite. In dieta sa apreciaza la fel de bine si animalele de pe uscat. In ce priveşte culoarea animalului, putem menţiona că în zona abdominală găsim culoarea albastru deschis şi o dungă longitudinală mai întunecată. Capul este roşu cu dungi galbene, precum la zebre. Când este sătul, animalul se culcă pe malul apei moment în care vânătorii saturnieni pot să-l captureze dacă acţionează rapid, acţiunea începând cu taierea cozii dintr-o singura lovitură. După secţionarea cozii, vânătorii se retrag în mare viteză în barci căci baurul rănit de moarte este foarte periculos. Periculoasă este şi coada sectionată căci aceasta se zvârcoleşte în toate direcţiile. După ce moare, saturnienii îl jupoaie pentru blana sa extrem de fină. 

Din pielea cozii se confecţionează un fel de haină foarte apreciată şi extrem de valoroasă. Cine a participat la uciderea unui asemenea animal, şi poartă vestimentaţie din pielea lui, este o persoană foarte onorabilă şi considerată ca având un curaj ieşit din comun, ceea ce-i asigură un loc de lider în comunitate. In general, la numirea patriarhilor posesia unei vestimentaţii din piele de baur este obilgatorie. Titlul de patriarh este mostenit de urmaşi şi păstrat atata timp cât acea haină există. Dacă însă, între timp, o alta persoană capturează un baur şi-şi confecţionează vestimentaţie din pielea capturii, are dreptul să detroneze da la conducerea patriarhiei pe acel patriarh ajuns în acest post prin moştenirea hainei din piele de baur de la predecesorul sau patriarh.

Notă : Cartea a apărut la ed. Vydia, în anul 2003.
Pentru conformitate, 
(C.M.)

duminică, 22 mai 2011

CLINICA EXTRATEREŞTRILOR (29)


Autor Adrian Dvir               
(continuare)                          

O CĂLĂTORIE PE PLANETA SIRIUS
Pe 5 nov.1996 am ajuns la Chaya pentru a participa la o şedinţă de tratament medical împreună cu echipa medicală Aliens.
Dr. X3 a anunţat că vor pleca pe planeta (steaua) SIRIUS pentru a aduce provizii necesare echipei şi s-a oferit, dacă dorim, să ne ia şi pe noi, fără corpul fizic (deci, doar cu corpul astral). Am acceptat amîndoi.
                                    
                                                              *   *   *

În ziua următoare m-am întâlnit cu Chaya şi am discutat despre ceea ce ne aminteam din călătoria făcută în noaptea ce trecuse.
Concluzia a fost că în acea noapte, corpurile astrale: al meu, al mamei mele, al Chayei şi al familiei ei, au făcut o călătorie în timp ce corpul nostru fizic dormea.
Dimineaţa, Chaya şi-a amintit anumite detalii care în câteva ore s-au estompat. Îşi amintea clar că am fost cazaţi într-un hotel de lângă un aeroport de pe Sirius, pe care debarcasem. Îşi mai amintea că am fost serviţi cu nişte căpşune enorme. Eu, însă nu-mi aminteam nimic.
Ne-am hotărât ca amândoi să intrăm într-o stare de meditaţie profundă, după care să ne comparăm ceea ce am vizualizat.

După un timp, am început să vizualizez. Vedeam sub mine un prag de culoare roz (Chaya îl percepuse de culoarea unei cochilii de scoică). 
Nu am avut imaginea completă a navei cu care călătoream ci doar parţial. Avea pereţii înclinaţi spre interior. Am văzut clar o uşă patrată, cu colţirile rotunjite. Am trecut pragul şi atunci am sesizat că nu eram singur. Am coborât într-o sală a cărei podea era acoperită cu un fel de ţesătură de culoare închisă dând impresia că este din cauciuc. Chaya mi-a comunicat că acel covor previne alunecarea.
Am ajuns într-o cameră imensă, de formă rotundă care părea a avea în centru o minge foarte mare. Culoarea pereţilor era bleu şi verde. Am concluzionat că este o staţie de control.
Ghaya m-a întrebat dacă pot pătrunde în interiorul mingii. Am intrat şi m-am aflat într-o mică încăpere mobilată cu nişte fotolii albe, din piele. Suprafaţa camerei era netedă. Eram interesat de tapetul de culoare bleu şi verde.

Chaya mi-a comunicat că nava avea hublouri, prin care se vedea Pământul de la mare distanţă. Deşi era foarte departe, imaginea planetei noastre era foarte clară. Tot ea îmi spunea că mă vedea discutând cu mama.
M-am concentrat asupra mamei mele dar n-am putut să-mi amintesc discuţia avută cu ea. În schimb, am văzut-o pe mama care avea o atitudine foarte serioasă întipărită pe faţă. Mi se părea mai tânără decât o ştiam în realitate. Concentrarea mea m-a făcut s-o am în cadru şi pe Chaya care, de asemenea avea o figură foarte serioasă. Era aşizată pe un fotoliu. Purta o bluză cu culori de verde şi turcoaz, o fustă neagră din lână şi ciorapi negri. Peste pantofi avea trase nişte şosete groase din lână. Chaya-mi amintea că Aliens ne-a luat într-o excursie pe nava spaţială.

Am ajuns la destinaţie, pe Sirius.
Am revăzut holul şi uşa de la intrare, de această dată, din interior. Am înaintat pe un fel de scară rulantă. Părea mai degrabă o suprafaţă care se putea deplasa telescopic. Când a trebuit să coborâm, platforma s-a înclinat şi noi am păşit pe ea. Era lucrată dintr-un material de culoare roşie. Am fost aşezat pe un scaun metalic prevăzut cu bretele din piele negră. Am aşteptat să-i aducă şi pe ceilalţi.
Aveam sentimentul că nu efectuam acea călătorie chiar din propria noastră dorinţă.

Spaţiul în care ne aflam a început să se deplaseze. Ne-am apropiat de o imensă structură de forma unui dom acoperit cu o cupolă construită dintr-un material de culoarea fildeşului, cu palide reflexe de marmură. Am pătruns în dom prin tavanul arcuit. Am coborât într-un coridor pe care se puteau observa uşi pe ambele laturi.

Am intrat într-o cameră destul de mică şi prevăzută cu fotolii a căror tapiţerie era dintr-un material aspru, cu umbre maronii şi dungi roşii.

Chaya ne spune că ni se aduc nişte aperitive. Erau puse pe o tavă eliptică, de culoare maro, decorată şi cu marginile ridicate. Pe tavă se aflau două fructe de formă ciudată. Un fruct părea a fi o imensă căpşună, de culoare roşu închis şi uşor transparentă.  În ea se afla o esenţă de jeleu. Am tăiat o felie şi am gustat-o. Avea un gust apos, dulce, stupid. Celălalt fruct avea aspect de banană enormă, cu o protuberanţă la un capăt. Conţinea un fel de sirop. Gustul era de asemenea neobişnuit, ceva între caramel şi ness-cafee instant. Chaya a apreciat că este un sirop caramel. Cînd tăiam fructul aveam impresia că tai o banană.

Chayia a observat că acea încăpere are şi o fereastră prin care vedeam la oarecare distanţă un oraş luminat în noapte. Nu părea a fi un oraş mare. Avea câteva turnuri asupra cărora erau proiectate nişte lumini albe, puternice. Am tras concluzia că era vorba despre un aeroport, nu despre un oraş.
M-am regăsit apoi, coborând pe un coridor lung care părea a străbate întreaga clădire. Coridorul sfârşea în tavan, într-o cupolă. Spre exterior avea pereţii construiţi din sticlă patrată. Nu am reuşit să văd prin sticlă deoarece în exterior era întuneric.
Într-un bar am observat nişte Alies aşezaţi pe nişte taburete. Pe suprafaţa barului erau plasate nişte luminiţe roşu-oranj, pe care le-am asimilat unor butoane de unde se puteau face comenzi de către consumatori. Chaya mă atenţionează că băuturile pe care le consumă clienţii nu au alcool.

                                                       *    *    *
Era timpul să ne întoarcem.
În timp ce ne apropiam de nava spaţială pentru a ne îmbarca, am înţeles că platforma care se deplasa şi care era prevăzută cu scaune, constituia modalitatea de transport între hotel şi aeroport.
Înainte de a intra în navă, am observat cum nişte Aliens cu urechi lungi încărcau în navă o mare boxă de formă patrată ce parea a fi făcută din carton.
-------------------------------------------------------------------------------------------------------
După revenirea pe Pământ
X3: Am efectuat  un transport de echipament de pe Sirius pe Pământ, ocazie cu care ne-am gândit să vă oferim şi vouă ocazia de a face această călătorie. Din păcate, nu ni s-a permis să vă arătăm oraşul şi nici măcar hotelul, în întregime.
Adrian: Când am meditat asupra acestei călătorii am văzut că în timpul călătoriei, corpurile noastre au dormit în patul de pe Pământ. Cum s-a realizat asta? Cum am ajuns pe Sirius?
X3: Când corpul tău fizic dormea în pat. În prealabil, am luat legătura cu Spiritul tău după care am comunicat corpului tău eteric aprobarea excursiei de către Spirit. În tocmai ca în visele obişnuite, informaţia nu se păstrează în mintea conştientă. Pentru a reface călătoria, tu ai intrat într-o meditaţie profundă când ai luat legătura cu memoria subconştientă.
Adrian: Procesul de memorizare prin meditaţie este asemănător cu încercarea de a rechema un firicel din memoria vieţii trecute. Dar, cum a fost posibil ca într-o singură noapte să facem această lungă călătorie, dus - întors?
X3: Scurgerea timpului nostru este mai iute decât pe Pământ, aşa că a fost timp suficient.

Entităţile Aliens au explicat că şi în tratamentele pe care le fac corpurilor umane se folosesc de proceduri speciale pentru ca, local, să accelereze timpul pentru a-l egala cu cel al Entităţilor Aliens, făcând astfel posibilă orice intervenţie operatorie şi de tratament ( Nota C.M.: De fapt, este vorba de a ridica vibraţia unei zone din corp adică de a o trece, temporar, într-o dimensiune superioară, cea a Entităţilor Aliens).                                                              

Pentru conformitate, 
(C.M.)                                                                                                                                                         

sâmbătă, 21 mai 2011

SECRETELE ORAŞELOR SUBTERANE (5)

De Sharula Dux
(continuare)

Sharula Dux
Acest proces accelerat de formare este complet chiar mai devreme, în ultima perioadă fiind vorba doar de creştere. Desigur, un copil de trei luni, nu va fi la fel de mare ca unul de nouă luni, dar va fi suficient de dezvoltat pentru a continua procesul de creştere în cele mai bune condiţii.
În Telos, naşterea copiilor are loc sub apă. Cu mult timp în urmă am descoperit că naşterea în apă este net superioară naşterii în aer, din foarte multe puncte de vedere. Avantajele privesc atât copilul cât şi mama. Cada în care urmează să aibă loc naşterea se umple cu apă convenabil de caldă, pentru ca noul născut să simtă cât mai puţin trecerea din sacul uterin la apă. Mama este supusă unui uşor proces de hipnoză pentru a simţi cât mai nedureros travaliul. Sunt foarte rare cazurile când cea care naşte simte ceva durere.

Şi aici, la suprafaţă, a început să se practice naşterea în apă, procedeul fiind din ce în ce mai apreciat. Să enumerăm principalele avantaje ale acestei tehnici de naştere:
- lipsa durerilor la mamă,
- micşorarea duratei travaliului,
- sângerare foarte puţină.
- lipsa stresului pentru noul născut,
- trecerea treptată de la oxigenarea prin cordonul ombilical la oxigenarea din aer, aceasta deoarece, înainte de întreruperea cordonului, fătul este adus de câteva ori la suprafaţa apei pentru a inspira, după care va fi, din nou imersat, timp în care va primi cele necesare, inclusiv oxigenarea, prin cordon. In acest timp, plămânii se vor extinde treptat, nedureros, nu brusc, ca în cazul naşterii în mediu uscat.
- inexistenţa oricărei surprize în legătură cu momentul începerii respiraţiei noului născut.

Între momentul eclozării şi prima respiraţie poate fi o perioadă destul de lungă de timp, aceasta deoarece secţionarea cordonului ombilical poate fi amânată minute bune, copilul putându-şi continua starea de făt, chiar si după naştere, atâta timp cât legătura fizică cu mama nu a fost întreruptă. (Nota C.M.: Naşterea în apă oferă posibilitatea extraordinară de a distanţa momentul naşterii de momentul începerii respiraţiei. Teoretic, starea aceasta poate fi prelungită oricăt, atâta timp cât nu se taie cordonul ombilical. Pentru copil, se poate obţine o stare de calm deplin după şocul eclozării - care, în apă, este mult diminuat. Cea de a doua manevră, secţionarea cordonului, poate fi pregătită în linişte, cu calm şi fără grabă. Pe total, procesul naşterii devine, în acest fel, mult mai puţin stresant şi absolut nepericulos pentru copil şi mamă)

Astfel, primul contact cu viaţa extrauterină nu va fi deloc traumatizant şi noul născut nu va rămâne cu eventuale sechele, provocate de inevitabila schimbare de mediu sau de manevre de resuscitare.
Clipele din timpul naşterii pot fi determinante, uneori, în definirea caracterului şi atitudinii în viaţă a copilului.
Refaceţi pentru un moment scurta dar intensa perioadă dintre începerea travaliului şi prima gură de aer şi veţi înţelege extraordinarul stres prin care poate trece pruncul, dacă este născut in aer, nu în apă :
- presarea sacului amniotic,
- teama mamei în legătură cu actul naşterii, pentru soarta ei şi a copilului, care se transmite şi copilului,
- impactul luminii din sala de naştere,
- impactul celorlalte condiţii de mediu: temperatură, umiditate,
- spaima copilului în momentele de resuscitare (mai ales prin lovire în zona inimii şi a plămânilor),
- “ interminabilele” momente de la secţionarea cordonului ombilical, până la prima gură de aer inspirat.
- durerea atroce pe care o simte copilul la prima gură de aer, care va extinde brusc sacii pulmonari (uneori se pot produce şi leziuni pe plamâni, care vor putea fi cauze ale unor viitoare boli respiratorii)
Nu va fi de mirare că această “primire cordială” nu va fi uitată, la nivel inconştient, niciodată de cel care a trecut prin ea.

Abia atunci când copilul s-a obişnuit cu noul mod de a respira şi l-a adoptat complet, abia atunci, deci, se secţionează cordonul ombilical. Tăierea se face cu o rază laser, operaţiunea fiind instantanee şi nedureroasă.

Imediat după naştere, grija faţă de copil este preluată, înafară de părinţi, de 12 seturi de naşi. Sarcina lor principală este socializarea copilului cu un cerc mai larg de fiinţe umane, decât grupul familial. Mereu câte unul sau mai mulţi dintre naşi vor fi în preajma finului. Evident, naşii pot avea şi ei copii care nu vor întârzia să relaţioneze cu noul născut. În acest fel, experienţa colectivă se va repercuta benefic şi de timpuriu asupra formării copilului

Procesul de învăţământ în Telos, începe pentru copii de la vârsta de trei ani în forme asemănătoare cu grădiniţele din sistemul vostru educaţional. Învăţământul este selectiv, în sensul că un copil dotat nu trebuie să-i aştepte pe ceilalţi cu dezvoltare medie ci va fi plasat la forma de învăţământ care corespunde nivelului sau intelectual, indiferent de vârstă.
Specialiştii noştri sunt cel mai adesea preoţi şi preotese din templu. Formarea unui copil nu cade doar în sarcina profesorului de specialitate ci şi a altor tipuri de cadre didactice care au absolvit un ciclu complet de instruire in Templu. Procesul de învăţământ nu cuprinde doar discipline cu scop pragmatic (cum ar fi matematica, medicina, geologia, călătorii în univers etc.), artistic (muzică, pictură, sculptură), sportiv, dar şi pe cele care se referă la evoluţia spiritului, la cunoaşterea civilizaţiilor universului. Un loc aparte îl ocupă însuşirea metodelor şi tehnicilor de evoluţie spirituală, ezoterism. Tehnicile de meditaţie, contemplaţie, comunicare cu spiritele evoluate din univers sunt cuprinse prioritar în procesul de formare a omului din subteran.

SURSA : http://www.diannerobbins.com
(C .M.)

miercuri, 18 mai 2011

DINCOLO DE POARTĂ


De la arhan. Mihail       

(5 May 2011; channeler: Carolyn Ann O'Riley)

Bine ati venit şi salutări, minunatele mele fiinţe din Lumiină!
Timpul vostru liniar aleargă cu repeziciune, nu-i aşa? Voi constataţi că timpul trece din ce în ce mai repede. Preaiubitilor chiar vă rog să acceptaţi acest fapt. Este normal să se întâmple aşa până când vă veţi adapta schimbărilor care se produc..
Creatorul cere ca voi să primiţi toate acestea cu seninătate şi pace interioară. Această atitudine vă va ajuta să  faceţi faţă cu bine la schimbările care se produc acum pe Pământ. Creatorul vă dăruieşte un mic glob de cristal eteric pe care-l depune în centrul Chakrei Inimii fiecăruia dintre voi. Pentru ca aceasta să se întâmple, este suficient dacă, după ce citiţi aceste rânduri, vă aşezaţi mâna pe inimă cu gândul că acest cadou v-a fost pus deja acolo.
Globul acesta vă va ajuta să vă amplificaţi sentimentele de iubire pe care le veţi trimite din chakra inimii voastre către chakra inimii tuturor fiinţelor.
Nimeni nu poate avea mai multă dragoste şi harul pe care-l au dragele mele fiinţe divine născute prin Graţia Creatorului. Vă rog să folosiţi acest mic glob de cristal în fiecare zi, pentru a trimite dragostea şi harul vostru către Mama Pământ şi întreaga creaţie de pe planetă,  până la cele mai mici particule. Trimiteţi dragostea şi harul vostru  către toate planurile, niveleleşi aspectele sistemului vostru planetar.
Preaiubiţilor, serviciul vostru de a trimite dragostea şi har zilnic în planul terestru va contribui la accelerarea transformării care are loc la toate nivelurile din cadrul acestui sector de Ominvers. Sunteţi aici şi acum deoarece aveţi misiunea de a ajuta la redresarea şi înalţarea planetei Pământ.
Creatorul vă trimite Iubire Divină şi Graţie.                                                                                                             Pur şi simplu deschideţi-vă inima pentru a permite minunatului Val al Iubirii Divine să vă pătrundă fiinţa pentru ca, la rândul vostru, să puteţi trimite această iubire către tot ceea ce vă înconjoară, către întreaga creaţie de pe planetă şi din afara ei. Imaginaţi-vă cum acest glob de cristal primit în dar se umple cu iubire şi îşi extinde dimensiunile.
1. Cu ochii spirituali larg deschişi (şi cu cei fizici închişi), intenţionaţi-vă dorinţa de a trece dincolo de limitele porţilor care dau spre infinit. Îmaginaţi-vă cum, prin Graţie Divină primiţi calităţi şi abilităţi pe care nu le-aţi cunoscut până acum, daruri care vă vor ajuta să vă extindeţi graniţele cunoaşterii. Vouă vi se deschid  infinite posibilităţi de a înţelege şi pătrunde în infinitele aspecte ale creaţiei.                                                                               

2. Cereţi Ingerilor şi Ghizilor voştri Spirituali să vă asiste şi să vă ajute în această minunată călătorie a spiritului.

3. Găsiţi-vă o poziţie comodă pe scaun sau întindeţi-vă pe pat. În cazul în care alegeţi să vă aşezaţi pe pat, păstraţi picioarele întinse iar mâinile poziţionate pe lângă corp.

4. Acoperiti-vă cu o pătură uşoară, dacă aveţi senzaţia de rece.

5. Asiguraţi-vă că în perioada meditaţiei nu veţi fi conturbaţi de nici-un zgomot sau de voci.
 
6. Închideţi ochii şi efectuaţi trei respiraţii profunde, începând cu expiraţia.
Ocupaţi-vă mintea cu gânduri de iubire pentru întreaga creaţie. Cînd expiraţi, imaginaţi-vă cum eleminaţi din fiinţa voastră tot stresul, toate preocupările care v-au dominat şi v-au făcut să nu fiţi calmi. Expulzaţi din voi orice sentiment de teamă şi de îndoială. Când expiraţi, permiteţi-vă să produceţi un oftat de eliberare.

 7. Procesul de relaxare, (cu completări C.M.): 
 - Începeţi cu piciorul stâng, de la degete până la şold, focalizându-vă atenţia asupra fiecărui muşchi, pentru a-l relaxa. Realizaţi procesul fără grabă şi păstraţi ochii închişi. Când aţi „parcurs” întregul picior, verificaţi destinderea printr-un control rapid, tot de jos în sus, al întregului picior, oprindu-vă, dacă este cazul, asupra unor eventuale zone nerelaxate.
- Relaxaţi, în acelaşi mod, piciorul drept.
- Relaxaţi mâna stângă, de la degete până la umăr, procedând ca la picioare (deci, în două etape: una lentă şi una rapidă, de control).
- Relaxaţi mâna dreaptă.
- Relaxaţi partea frontală a trunchiului, de la bazin până la umeri. Concentraţi-vă asupra fiecărui organ intern: vezică urinară, zona pelviană, rinichi, tractul urinar, ficat, intestine, splină, pancreas, plămâni, inimă).
- Relaxaţi posteriorul trunchiului, începând de cu muşchii fesieri, până la umeri.
- Relaxaţi muşchii gâtului şi ai cefei.
- Relaxaţi muşchii feţei şi ai globilor oculari, de la bărbie la frunte. 
- Relaxaţi scalpul.

Procesul unei relaxări corecte trebuie să dureze 15-20 minute, fără ca în acest timp să dormiţi.

8. Invocaţi eul corpului vostru material, „privind” spre partea superioară a umărului stâng şi cereţi-i să rămână pe postul de observator în aceasta călatorie, fără a interveni. Dacă cunoaşteţi în mod particular un mod de a vă contacta mai direct eul, o puteţi face.

9. Faceţi o scurtă rugăciune către Creator, implorându-l să vă trimită o rază de Lumină Alb-strălucitoare şi Galben-aurie care să vă protejeze în această călătorie. (Ceva în genul :” Tată Ceresc şi Suprem, cu umilinţă invoc ajutorul Tău pentru a-mi trimite o rază de lumină alb-strălucitoare şi galben-aurie care să protejeze fiinţa mea totală şi să-mi ridice frecvenţa de vibraţie, în această călătorie. Facă-se voia Ta. Amin!”

Este posibil să percepeţi cum o rază de lumină pătrunde în corpul vostru prin tălpile picioarelor, ridicându-se până în vârful creştetului, unde va ieşi prin chakra coroanei în univers, pentru a reveni tot prin tălpile picioarelor, reluînd acest circuit.Circuitul va funcţiona pe întreaga durată a călătoriei voastre imaginare (meditaţiei).

Sunteţi acum divin protejat şi nimic nu poate interveni negativ în timpul efectuării călătoriei.

10. Respiraţi rar şi profund şi simţiţi-vă complet protejat împotriva oricărei forţe malefice. Vă aflaţi în respiraţia lui Dumnezeu la care fiinţa voastră se află conectată. Inima voastră este de asemenea conectată acum la Inima spirituală a Creatorului.

În călătoria pe care o veţi efectua veţi fi însoţit de Fiinţe de lumină, Îngerii şi Ghizii voştri spirituali. Forma voastră fizică (corpul) rămasă pe Pământ va fi permanent păzită de un înger, o fiinţă de lumină.
Fiinţele de lumină, ghizii care vă însoţesc vă vor arăta porţile nemateriale prin care trebuie să intraţi.
Aţi ajuns astfel pe un coridor placat cu marmură albă. Pentru a continua, vă veţi descălţa şi veţi primi o încălţăminte specială şi foarte comodă de tip „flip-flops”, căci, vi se explică, urmează să pătrundeţi într-o zonă extrem de sacră, care nu trebuie contaminată cu nici un fel de particulă materială. Apoi, veţi trece prin filtrul Flacării Argintiu-Violet care vă va purifica energiile, pentru a rămâne doar cu energiile de înaltă frecvenţă.
Îngerii vă vor conduce pe un coridor aflat la un nivel un pic mai jos pe care nu l-aţi mai întâlnit. Vi se va reaminti că această zonă este mereu în construcţie, aşa cum, de altfel, sunteţi şi voi.
În sfârşit, ajungeţi într-un loc unde, în partea dreaptă, se face o uşă pe care scrie „Dincolo de Poartă”
Uşa se deschide şi, după ce treceţi pragul, observaţi că începe o alee care duce într-o parcare, unde vă aşteaptă o limuzină Rolls Royce albă.
Până să ajungeţi la maşină, trebuie să treceţi din nou printr-o Flacără Argintiu-Violet care vă apare direct în faţă. Trecerea prin flacără durează foarte puţin timp, suficient însă pentru a vă da seama că este o flacără rece.
Flacăra se transformă instantaneu în Alb-strălucitor şi, timp de un minut, vă purifică pentru a putea să vă ridicaţi la o vibraţie şi mai înaltă. Astfel, complet purificat, sunteţi învitat la limuzină. Cum intraţi, observaţi cum, de la scaunul şoferului, radiază o lumină extrordinar de strălucitoare.
Plin de emoţie şi umilinţă, realizaţi că şoferul este însuşi Creatorul.
El se întoarce către tine şi înţelegi că eşti întâmplinat cu nemărginită dragoste.
Sentimentul este de profundă căinţă că, poate, cândva, ai pus la îndoială existenţa Creatorului. Certitudinea ta este deplină şi lacrimi de bucurie şi efuziune ţâşnesc din fiinţa ta.
Telepatic, Creatorul începe să comunice cu tine prin diverse simboluri, sunete şi culori pe care tu le înţelegi perfect.
Apoi, „urchile tale spirituale” aud vocea inconfundabilă a UNICULUI.Creatorul îţi va spune: "Copilul Meu, a trecut mul timp de când te-ai despărţit de Mine. Îţi mulţumesc că te-ai purificat şi ai putut, astfel, să treci dincoace de Poartă, pentru a Mă întâlni! Acum suntem împreună şi asta ne face fericiţi pe amândoi! Îţi mulţumesc! Ceea ce vei vedea aici este doar o frântură din esenţa Finţei Noastre Glorioase.

Te simţi în largul tău, destins şi fericit şi simţi comuniunea ta cu Creatorul. Te emoţionezi că veţi face o călătorie împreună. Nu-ţi mai aminteşti ca vreodată să mai fi fost atât de fericit şi de iubit.
Te poziţionezi pe banca din spate, pentru a avea o panoramă mai completă.
„Şoferul” iese cu maşia din parcare şi realizezi că, de fapt, a început să plutească.
Simţi cum Glorioasa Fiinţă a Creatorului se extinde şi cuprinde nu numai maşina dar şi împrejurimile.
O melodie extraordinară şi nemai auzită se revarsă din boxele limuzinei, amplasate, parcă, peste tot. Vehiculul vă poartă tot mai sus şi, de acolo, vezi cum dedesubt plutesc nori argintii.
Eşti într-o stare de extaz de nedescris şi ai dori ca totul să nu se mai sfârşească niciodată.

La un moment dat vă apare în faţă o mică zonă mărginită de un gard alb care are o poartă. Poarta îţi aminteşte parcă de ceva cunoscut.
Creatorul îţi citeşte gândurile şi-ţi aminteşte că pe aceasttă poartă ai intrat de sute de ori, de fiecare dată când te-ai întors ACASĂ, după fiecare viaţă pe care ai experimentat-o.
”Poarta aceasta este doar un simbol care semnifică plecările şi revenirile în vieţile pe care le-aţi avut. Ceea ce vezi în faţa ta sunt căile pe care ţi le poţi alege la plecare, sunt posibilităţi care vă stau la dispoziţie şi din care vă alegeţi pe care o doriţi. După ce vă încheiaţi călătoria, reveniţi ACASĂ, mai bogaţi şi mai plini de daruri.
Câmpurile acestea nesfârşite, pline de verdeaţă şi de pomi cu rod bogat, vă stau la dispoziţie întru eternitate.

"Acum ai înţeles. Atunci când sunt cu tine şi în tine, te afli în starea ta reală, dar, pentru un moment, acesta este doar o iluzie pentru umanitatea voastră atâta timp cât nu sunteţi conectaţi cu Mine. Voi sunteţi pe cale de a vă reaminti acum ce înseamnă ACASĂ şi că şi voi faceţi parte din MARELE SUFLET AL FAMILIEI”.

Creatorul opreşte limuzina şi îngerii se grăbesc să vă ajute să coborâţi. Dincolo de poartă te aşteaptă sufletele dragi, care te salută. Fiecare chip îţi este cunoscut. Ingerii îţi amintesc că eşti energie divină şi că aspectul pe care-l ai în fiecare viaţă este trecător şi consumabil ca o lumânare.
 
Eşti copleşit de emoţie pentru ceea ce ai văzut şi pentru primirea care ţi se oferă de numeroasa familie. Lacrimi de bucurie se rostogolesc pe obraji şi te simţi incapabil să mai rosteşti ceva.

Creatorul vă reaminteşte că vă puteţi alege oricare dintre infinitele scenarii de viaţă care vi se oferă. Alegerea pe care o faceţi la un moment se adaugă tabloului general pe care-l pictaţi.
Orice alegere înseamnă un aranjament diferit în care intră o serie e personaje, care-şi ordonează viitoarea viaţă în funcţie de aceste înţelegeri. Schimbarea programului provoacă un şir lung de reaşezări în vieţile tuturor celor cuprinşi în programul ales iniţial, toate aceste trebuind să se facă numai cu acordul celor implicaţi. Orice schimbare intempestivă de program este, în principiu, o turbulenţă, o conturbare, care ar trebui evitată pentru a nu leza interesele atâtor suflete.

Creatorul sugerează este întotdeauna în interesul fiecăruia dintre voi să i se permită să vă cunoască permanent viaţa, pentru ca, prin îngerii săi, să vă poată ajuta şi indica din timp avantajele şi dezavantajele hotărârilor voastre. Alegerile însă vă vor aparţine toteauna, în conformitate cu liberul vostru arbitru.
"Copiii mei, voi sunteţi nelimitaţi şi nemuritori. Puteţi face orice alegere. De ce vă închideţi în cutiuţa voastră şi de ce vă este teamă? Amintiţi-vă sunteţi fiinţe spirituale, având o experienţă umană, nu sunteţi un oameni având o experienţă spirituală? Aţi trecut prin sute de vieţi şi, de fiecare dată, aţi ales ceea ce aţi vrut voi nu Eu”

Creatorul cere ca de fiecare dată să vă luaţi „la revedere” nu „adio” de la Familia voastră Spirituală deoarece mereu veţi reveni ACASĂ, indiferent pe unde veţi fi călătorit.
După ce vă vă luaţi la revedere de la cei care v-au întâmpinat, vă urcaţi în limuzină şi, împreuă cu Creatorul, reveniţi în parcarea de unde aţi plecat. Îngerii vă aşteaptă şi vă deschid portiera pentru a coborâ.

Creatorul ţi se adresează la plecare: "Copilul Meu, îţi mulţumesc pentru că ai venit şi mi-ai permis să ne plimbăm împreună! Tu ştii că eşti iubit mai mult decît se poate exprima într-o limbă pământeană. Esenţa Mea va fi mereu aici pentru a te întâmpina aşa cum a fost în totdeauna”.
Carolyn
Creatorul te îmbrăţişează la plecare iar îngerii te readuc la poarta prin care ai ieşit. Revezi coridorul placat cu marmură albă, pe care ai venit. Călătoreşti din nou spre Pământ. Îngerii te însoţesc să-ţi reiei corpul uman, intrând prin chakra inimii.

Mişcaţi degetele de la mâini şi de la picioare, deschideţi ochii fizici şi reluaţi-vă activitatea.
 
În zilele şi săptămânile următoare, amintiţi-vă de minunata voastră călătorie şi de bucuria pe care aţi trăit-o alătiri de Creator.

Eu sunt Mihail

(C.M.)